Speaker A
Bună ziua, doamnelor și domnilor. Eu mă numesc Nicolae Cușeru și astăzi discutăm cu Dragoș Galbur, un tânăr politician, liderul Partidului Național Moldovenesc.
Interviu cu Dragoș Galbur despre relațiile Republica Moldova-România, investiții, digitalizare și securitate națională.
Key Takeaways
- România oferă sprijin economic și politic esențial Republicii Moldova, inclusiv granturi și investiții concrete.
- Digitalizarea și reducerea birocrației sunt cruciale pentru atragerea investitorilor străini.
- Controlul fiscal excesiv afectează negativ mediul de afaceri și trebuie redus.
- Securitatea națională este un factor determinant pentru investițiile masive în Republica Moldova.
- Există un potențial crescut de cooperare și mobilitate între cetățenii români și moldoveni.
What the video covers
- Dragoș Galbur discută sprijinul României pentru Republica Moldova în contextul regional și al integrării europene.
- România este principalul partener comercial și investitor în Republica Moldova, oferind granturi și proiecte concrete.
- Importanța digitalizării și reducerea birocrației pentru atragerea investițiilor străine, în special românești.
- Critica controalelor fiscale excesive și impactul negativ asupra mediului de afaceri moldovenesc.
- Necesitatea investițiilor în securitatea națională pentru a garanta siguranța investițiilor externe.
- Creșterea numărului de cetățeni români care se stabilesc în Chișinău și potențialul de colaborare economică bilaterală.
- Rolul României ca ambasador eficient al Republicii Moldova la Bruxelles și sprijinul europarlamentarilor români.
- Provocările legate de regiunea transnistreană și autonomia găgăuză în context politic și electoral.
- Importanța unei politici fiscale echilibrate și a unui mediu economic stabil pentru dezvoltarea durabilă.
- Perspective privind viitorul politic local, inclusiv posibilitatea unui primar pro-România în municipiul Bălți.
Chapters
- 00:00Introducere și prezentarea invitatului
- 03:28Rolul României în sprijinul Republicii Moldova
- 07:24Investiții și impactul economic al României
- 12:24Digitalizare și birocrație în Republica Moldova
- 21:50Probleme fiscale și mediul de afaceri
- 29:44Securitatea națională și impactul asupra investițiilor
- 35:40Migrația și potențialul cooperării moldo-române
- 54:09Provocări politice și regionale în Republica Moldova
- 64:09Perspective politice locale și viitorul municipiului Bălți
Full Transcript — Download SRT & Markdown
Speaker A
Bună ziua și vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră. Bună ziua. Vă mulțumesc pentru invitație.
Speaker A
Întotdeauna cu mare drag aici, în nordul Basarabiei, la mine acasă vin și discutăm întotdeauna pe orice subiecte.
Speaker A
Domnule Galbur, România a fost și este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova. Cât de mult depindem astăzi de sprijinul oferit de români în contextul regional pe care îl avem, în contextul războiului din Ucraina, dar și în contextul integrării
Speaker A
europene a țării noastre?
Speaker A
Eu mă uit la statul român și subiectiv, și obiectiv, fiind și român și cetățean român și un politician unionist.
Speaker A
Privesc și prin spectrul politic, diplomatic, dar ca și cetățean al Republicii Moldova îl privesc și obiectiv prin prismă economică, prin prismă de ajutor, să-i spunem pe înțelesul tuturor, pe care România ni-l oferă atât de mult în ultimii ani și aș zice eu
Speaker A
chiar aproape necondiționat dacă e să privim real la lucruri. Dacă ne uităm la cifrele cel puțin pe anul trecut, vedem foarte bine că exporturile Republicii Moldova dintre toate statele Uniunii Europene sunt cele mai mari în România, în primul semestru al anului 2026, pe primul
Speaker A
loc. La fel e România detașat față de locul doi și față de următoarele locuri.
Speaker A
Când vorbim de investiții, eu le numesc investiții pentru că fiecare ban pe care statul român îl alocă pentru mediul educațional din Republica Moldova, pentru educație, este o investiție. Este o investiție pe termen mediu și termen lung care cu siguranță
Speaker A
va da roade. Aici mă refer la investițiile în infrastructurile școlare, preșcolare. Eu chiar cred că nu destul s-a comunicat în societate la nivel probabil nu neapărat de presă, dar la nivel de discuții cu oamenii prin sate, prin raioane, prin orașe, să se
Speaker A
explice că uite, copiii noștri în mare parte în Republica Moldova, din instituțiile preșcolare și școlare, iarna beneficiază de încălzire, de geamuri izolate, de niște mobilier modern datorită statului român.
Speaker A
Transport, vedem transport gradual de ani, de zile, tot ne oferă și ne oferă cât mai mult, cât mai puțin. Bine, nici România nu este sac fără fund, să-i spunem așa, metaforic.
Speaker A
În anul trecut, conform cifrelor la care am avut acces recent, cifrelor oficiale, România a investit în Republica Moldova 80 de milioane de euro. Astea nu sunt împrumuturi. Astea sunt sub formă de granturi, proiecte, situându-se pe locul doi după, mă rog,
Speaker A
după investitorii din Republica Moldova. Pe primul loc, dacă nu greșesc, este Germania, dar cel mai probabil nu greșesc. Dar ideea este următoarea, că de exemplu o să fac o analogie, dacă îmi permiteți, cu Germania. Germania alocă fonduri, de exemplu, pentru proiecte de
Speaker A
consultanță unde își trimite experți și eventual banii merg se repatriază către specialiști, către proiecte, unde la fel vin specialiști din străinătate și banii ăștia cumva ulterior se repatriază. Noi beneficiem de consultanță, de experiență, pe când statul român investește în lucruri
Speaker A
palpabile, concrete, durabile, de care beneficiem toți cetățenii Republicii Moldova și aici la Bălți și la Comrat și mai nou am văzut ultimul proiect de la DRRM pentru copiii din stânga Nistrului. Deci beneficiază indiferent de viziunile politice, de
Speaker A
apartenența etnică, beneficiază, vedem cu mic, cu mare toată lumea. Și în contextul regional, mă refer aici și din punct de vedere al securității, al securității și al parcursului european, că vin cumva complementar aceste două. Cred că România de la bun
Speaker A
început a fost cel mai bun, de nădejde și cel mai eficient ambasador al Republicii Moldova la Bruxelles. Când vine vorba că România are deja europarlamentari care întotdeauna îi vedem, eu îi urmăresc și pe rețelele sociale, întotdeauna pun cuvântul și pentru Republica Moldova și
Speaker A
văd Republica Moldova ca o parte componentă, așa cum este de fapt a întregului neam românesc de pe ambele maluri ale Prutului și lucrul ăsta este frumos.
Speaker A
De asta eu întotdeauna am îndemnat cetățenii români de aici din Republica Moldova să iasă la vot, să participe activ și la viața politică a României, pentru că de România, de București depinde direct soarta Republicii Moldova și a cetățenilor moldoveni.
Speaker A
După cum ați menționat și dumneavoastră, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova. De exemplu, în anul 2025, schimburile comerciale dintre țările noastre au ajuns la aproximativ 3,9 miliarde de RON. În viziunea dumneavoastră, potențialul economic românesc este suficient de valorificat la noi și ce de
Speaker A
fapt noi ar trebui să facem ca marii investitori români să treacă Prutul în număr cât mai mare? În primul rând, consider eu, am locuit în România, hai să spun că pot compara și pe palierul ăsta de birocrație și nu-i nimic aici de, mă rog, de rușine, că am locuit și în alte state și în Marea Britanie și în Irlanda, unde la fel există birocrație.
Speaker A
Ca să atragem investitori, ca să devenim un mediu favorabil, un mediu propice pentru atragerea investițiilor, în primul rând trebuie să digitalizezi la maxim și să nu totodată birocratizezi sistemul.
Speaker A
Vine la noi, se vorbește că avem digitalizare. Se vorbește și vreau să menționez cu toată dragostea mea față de România, în Republica Moldova lucrurile stau mai mult mai bine la capitolul digitalizare, la capitolul funcționării, de exemplu, a agenției servicii publice, care
Speaker A
orice om de afaceri, vrei, nu vrei, ai de a face cu, interacționezi cu ASP-ul, pe care îl consider una dintre cele mai eficiente și mai bine funcționale structuri guvernamentale din Republica Moldova. Deci îi dăm cezarului ce-i al
Speaker A
cezarului. La capitolul fiscalitate avem foarte mult de lucru pentru că noi venim, avem un pic de diferență față de ceea ce înseamnă statul român pentru că venim din fostul lagăr sovietic. La noi întotdeauna a fost, a existat moda controalelor
Speaker A
fiscale. Inspectoratul fiscal întotdeauna a avut tendința de a ține mâna pe pulsul agenților economici, lucru care dacă mergeți astăzi și întrebați agenții economici, ăsta e primul lucru pe care o să vi-l spună.
Speaker A
Controalele excesive. De exemplu, în anul 2024 am avut în jur de 90% din controalele Inspectoratului Fiscal în mediul de afaceri s-au soldat cu zero rezultate. Înseamnă că a fost un mic exces de zel din partea inspectoratului.
Speaker A
Ori agenții economici, mediul de afaceri iubește liniște, iubește mediul ăsta în care nu vine nimeni și te bombănește la cap că hai, arată ce faci, cu ce te ocupi, atât timp cât plătești.
Speaker A
Asta trebuie să fie politică de stat. Atât timp cât îți plătești impozitele, cât nu faci evaziune fiscală, atât timp agentul economic trebuie lăsat în pace să, mă rog, să genereze plusvaloare în economie. Și eu cred că
Speaker A
suntem în direcția corectă în Republica Moldova. Însă pentru investițiile mult mai mari, dacă vorbim de România, dar și de alte state europene, e o chestiune de și de securitate. Deci, atât timp cât noi n-o să investim în securitatea
Speaker A
națională mult mai mult decât s-a investit până acum, atât timp noi nu putem garanta securitatea investițiilor masive în Republica Moldova, inclusiv pentru cei din România. Dar mă bucur, iată, eu locuind în Chișinău, mă bucur să văd în ultimii ani, văd pe lângă
Speaker A
faptul că ucrainenii din cauza războiului s-au mutat mulți în Chișinău. Văd foarte mulți cetățeni români care se mută cu familiile în Chișinău, cu jobul, cu firmele, dar dacă stăm și cumpărăm cifrele câți din Republica Moldova se mută în România și
Speaker A
câți din România în Republica Moldova, avem un bun potențial. Avem un bun potențial. Noi, vedeți, îl generăm în altă parte.
Speaker A
Bine, tot în România, tot acasă, tot plătim taxe în România care se întorc poate direct sau indirect sub formă de granturi și investiții. Suntem o mare familie, cum îi zic eu, și poate că, poate că în spirit strict
Speaker A
competitiv, că nu trebuie să nu existe între noi concurență la nivel de Chișinău și București, n-are cu...
Speaker A
Bucureștiul e net superior la toate aspectele economice. Dacă vedem județul Ilfov și București bate jumate de Europă de Est, dar trebuie să existe o competiție ca între orașe, ca între zone, ca între regiuni. Acest lucru este normal. Și dacă noi putem crea în partea
Speaker A
aceasta a Prutului un mediu mai atractiv pentru afacerile mici și mijlocii, eu zic că avem potențial. După cum știm, România ne oferă sprijin multidimensional, pornind de la energie și infrastructură până la educație, cultură și dif diferite proiecte locale. Dar ce oferă
Speaker A
Republica Moldova României în această relație? Da, eu o să spun, întotdeauna am spus că când poate undeva ni s a reproșat că am sta pe post de cerșetori, să i spun, în primul rând noi suntem români.
Speaker A
Dincolo că avem și minoritățile etnice ucrainene, bulgare, găgăuze, rusești și România are minorități etnice la fel.
Speaker A
Apropo, România este un bun exemplu. Cred că e cea mai liberală țară din Uniunea Europeană vizavi sau în politicile vizavi de minoritățile etnice. Poate că și noi am avea de învățat, dar cu siguranță avem. Noi oferim României tot ce am oferit
Speaker A
probabil de la de când s a prăbușit Uniunea Sovietică, substanță cenușie. Eu am locuit în Brașov, am lucrat la un spital privat unde o bună parte din medici erau din Republica Moldova.
Speaker A
Dincolo de asta, am o sumie de cunoștințe. Nu mă laud, constat și la București și în diferite orașe și în și în Tulcea care provin din Republica Moldova. Mulți dintre ei, ba chiar majoritatea, au studiat în Republica Moldova. rudele mele apropiate de gradul
Speaker A
înâi, de gradul doi, la fel au studiat în Republica Moldova, s au mutat la studii superioare în România și lucrează realizat acolo.
Speaker A
S au realizat acolo. Deci eu nu am întâlnit în România și o spun, o spun cu toată încrederea, dacă stau bine să mă gândesc. Nu am întâlnit un om care să nu lucreze, care să nu și achete taxele, care să nu
Speaker A
genereze un o valoare, un plus valoare în domeniul de activitate în care activează, în care lucrează. De aceea eu cred că noi am livrat României specialiști foarte buni în toate domeniile, în sănătate, în business, în inginerie, la facultatea de petrol și
Speaker A
gaze din Ploiești. Aveam. Păi, uitați, chiar chiar uitați că mulți dintre miniștrii, dintre specialiștii care astăzi s au întors în Republica Moldova și activează la nivel guvernamental au activat înainte de asta și în România, fiind absolvenți a instituției de învățământ din Ploiești
Speaker A
și la fel și la medicină. Luiam și Universitatea din Craiova, Universitatea din Iași, Universitatea din București, Carol Davela. printre absolvenții mai cei mai de vază sau să i zic cu notele cele mai cu mediile cele mai bune, întotdeauna o să găsiți basarabenii.
Speaker A
Deci da, noi livrăm substanță, cenușie și dacă stăm să comparăm pe lângă miere, lemn, IT, că și alea s importante, dar fără substanță cenușie, resursa umană cel mai important.
Speaker A
Exact. Resursa umană este cea mai de preț, să i zic resursă naturală sau sau cum să i spun ă a Republicii Moldova. Noi, în principiu, altceva nu am inventat care să livrăm la un metaforic vorbind, la un preț atât de înalt.
Speaker A
Dumneavoastră mai sus ați menționat bunele practici pe care am putea să le preluăm de la români. Republica Moldova a deschis în acest an primele două clastere de negociere cu Uniunea Europeană. Urmează multă muncă, urmează și reforme complicate. În acest sens, nu
Speaker A
pot să vă întreb unde credeți că am va fi cel mai greu pentru noi și ce ar trebui să învățăm de la România pentru că ei deja au trecut prin acest proces complex birocratic.
Speaker A
În primul rând trebuie să învățăm determinarea cu care statul român a m a pășit pe parcursul de eurointegrare, de aderirare la UE. E un parcurs lung. Lumea poate nu înțelege corect la noi în Republica Moldova.
Speaker A
Crede cumva că iată mâine se face aderarea la UE și noi am ajuns gata partea UE. Ori procesul de integrare.
Speaker A
Vedem că România până astăzi pe anumite paliere încă este în proces de integrare, dar rata la care s a ajuns este una aproape de 100 de%.
Speaker A
Vă asigur din traiul meu în vestul Uniunii Europene că toate statele au probleme. Eu mai citesc presa și văd că vai ca la noi la nimeni. Nu. Toate statele au probleme. Și Franța are mari probleme și Irlanda cu toți banii pe
Speaker A
care i are acum cu toată creșterea economică la fel are probleme. întotdeauna vor exista problemele și probabil că de asta există politicienii, ca întotdeauna să vină cu soluții. De la statul român mai putem mai putem învăța probabil și coeziunea
Speaker A
în jurul idei de aderirare la Uniunea Europeană. Ori în toți acești ani vorbim din 2004 de aderarea la NATO la UNE.
Speaker A
Vedem că în România nu au existat în Parlament și în Senat partide politice care s au opus aderării integrării europene. Pe când la noi vedem, nu, hai să spunem acum după toate aspectele un 60 plus, 40 minus anti, dar în linii
Speaker A
generale încă pâlpâie pe societate 50 la 50. Întotdeauna diaspora cumva trage Republica Moldova spre Uniunea Europeană. Deci noi încă nu am ajuns la maturitatea politică de coeziune în care, băi, hai să fim toți de acord că gata, asta i calea. Mai
Speaker A
ales că a trecut referendumul din 2024 unde a fost expres inclus în constituție că gata, parcursul european și nu ne abatem de la cale și de aceea câteodată mă mai miră că există voci în politică și în afara politicii care se
Speaker A
împotrivesc acestui lucruri care deja e firesc. calea, cred că europeană, mai ales în contextul de securitate geo sau regional nu mai poate fi oprit în viziunea mea.
Speaker A
Ăă, dar totodată țin să menționez că aspectele sau situațiile noastre sunt diferite, chiar dacă noi suntem aceiași și ca și popor.
Speaker A
Ă România nu a avut o regiune transnestriană care s o țină legată de picior. Noi nu ne am mișcat deloc în ceea ce privește soluționarea problemei transnestrene. Ori cred că va fi cea mai mare provocare. Și m ați întrebat de
Speaker A
clastre. Eu, dacă mă întrebați, eu cred că nu poate vă va mai dura, dar cred că și cu justiția până la urmă ne vom lămuri și vom avea o justiție funcțională. Pentru că dacă mai punem și o digitalizare în sistemul de justiție,
Speaker A
cred că se poate de făcut lucruri frumoase. Pe economie e mai greu pentru că la fel din cauza războiului pe care î avem în Ucraina, dar și din cauza regiunii transnistriene care, cum am vorbit anterior sperie marii investitori
Speaker A
care eventual ar veni în Republica Moldova, că Republica Moldova continuă să fie atractivă din punct de vedere al salariilor. Noi avem salariul mediu pe economie de 17400 RON. Este un sal dacă l convertim în euro este un salariu
Speaker A
atractiv. Dacă ne uităm în Uniunea Europeană e de la 1600 1800 € în sus.
Speaker A
Deci noi încă suntem atractivi pentru marii investitori numai că avem ce avem și asta sperie. Cred că repet încă o dată și întotdeauna să spun ca să avansăm pe clasterele pe clasterele de securitate care vor urma trebuie să
Speaker A
găsim o formulă pentru regiunea transnistriană. Altfel noi putem închide unele clustere de exemplu pe politică externă, pe alte părți. Dar ce de ce am menționat de justiție? Pentru că în clasterul care î avem deschis, justiția vine la pachet
Speaker A
evident cu drepturile omului. Ori noi suntem practic anual condamnați la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în special pentru încălcările care au loc în stânga Nistrului împotriva drepturilor omului, pe care noi nu avem o pârghie să le gestionăm.
Speaker A
Aici, de fapt, am vrut să ajung. Tot mai multe voci, tot mai mulți oficiali, fie că noi vorbim de oficiali de la Chișinău, de la București sau din alte state europene, solicită și cer ca în această toamnă să fie deschise toate
Speaker A
clasterele de negociere cu Uniunea Europeană. Dar noi suntem pregătiți pentru această muncă titanică. Eu cred că aici în ajutor deja din de câțiva ani sunt și specialiști trimiși din Uniunea Europeană, contract din Uniunea Europeană, dar în mare parte
Speaker A
noi, părerea mea, eu vorbesc acum din numele meu, eu cred că noi nu trebuie să stăm și să inventăm roata de la căruță metaforic. Noi trebuie să apelăm la București, unde există oameni, există specialiști, există experți care deja au
Speaker A
trecut prin aceste momente. Da, noi avem un specific, dar reieșind din specificul și din problemele pe care le are Republica Moldova, nu e un lucru rău. Eu cred că noi suntem gata să începem lucrul pe toate clusterele, dar asta nu înseamnă că unele din ele
Speaker A
pot vor fi închise sau pot fi închise în termeni rezonabil. Și când zic de termen rezonabil, avem cifrele care, mă rog, care au fost setate de de cei care conduc Republica Moldova de 2028 2030.
Speaker A
Și cred că e un termen mult prea scurt pentru că noi mergem, iată, hai să spunem, pe un claster merge mai bine, pe unul îl închidem, pe unul îl deschidem și avansăm, dar cam la ora actuală o să
Speaker A
ne potecnim în anumite aspecte legate de economie și de securitate din cauza unor lucruri care nu țin neapărat de Republica Moldova. Pentru că războiul din Ucraina, vrei, nu vrei, pune o presiune asupra economiei moldovenești.
Speaker A
Și cumva tu cum ai să faci un model economic și ai să ridici economia sau ai să prezinți partenerilor externi astăzi sau la anul model economic viabil să le arăți că tu pot te poți întreține că poți plăti pensiile salariile la timp
Speaker A
bugetarilor că poți indexa pensiile la 1 aprilie în baza la ce și iată acest model noi vedem că Republica Moldova suferă astăzi la acest capitol din cauza imprevizibilității, din cauza unui climat economic. mai puțin favorabil pentru banii mari, să i spunem așa.
Speaker A
Bine, dar noi am putea să i permitem în România să se implice mai mult în pregătirea Republicii Moldova pentru ada, pentru că vedem deja și miniștrii deja, da, noi ar trebui mai mult să combinăm. Nu știu, nu știu
Speaker A
dacă unii oameni au rezonat cu ce am zis în ultimii ani și cu ce am propus și eu și echipa mea. Noi avem chiar ă ca un fel de program unificarea serviciului diplomatic.
Speaker A
Așa. Deci eu vă spun așa cum este, eu nu și asta este posibil. Eu nu văd niciun sens noi astăzi să avem serviciul diplomatic la Chișinău și serviciul diplomatic la București, având aceeași limbă, având aceleași viziuni pe plan extern, pe
Speaker A
politică externă, ochind, spunem direct Uniunea Europeană și ambii și Chișinău și Bucureștiul, vrem o poziție mai fortificată la nivel de Uniune Europeană și cred că ar fi un început pe anumite aspecte. Ia uitați vă și o să vă dau
Speaker A
exemplu să nu creadă cineva că inventez cum s a făcut controlul comun pe anumite porțiuni ale așa numitei frontiere de pe Prut. Așa.
Speaker A
Exact. Așa. Începem un fel de de la fel, eu le numesc clastere, dar pe cultură la fel. Deja putem să spunem că pe ce ține de muzică, de teatre, suntem uniți și vedem și în cearturile și în topurile
Speaker A
din România cântăreți din Republica Moldova. Dar ce ține iată de exemplu de securitate, de infrastructură, de politică externă. Cred că ar trebui să începem o să i spunem o juctapunere, o intercalare mai profundă pe acest pe serviciul diplomatic. Pe segmentul
Speaker A
militar văd că se lucrează și aici vreau să specific chiar dacă articolul 11 din Constituția Republicii Moldova spune că Republica Moldova este un stat neutru, dar articolul ăsta este încălcat flagrant de 34 de ani de către Federația Rusă din cauza trupelor care staționează
Speaker A
în stânga Nistrului. Nicăieri nu scrie că Republica Moldova nu poate fi parte dintr o alianță pentru că chiar și sau că trebuie să aibă o armată slabă.
Speaker A
Evident. Deci țările neutre, întotdeauna mulți fac de la noi comparația eronată, zic eu, cu Elveția. Păi, Elveția are dita mai armată de ultimă generație și dacă ne uităm în istorie, nimeni nu și a părea băgat nasul în Elveția pentru că
Speaker A
întotdeauna a fost avut o armată solidă. Eu am văzut acum chiar recent exercițiile militare, scutul de foc dintre forțele armate din Republica Moldova, România și Statele Unite.
Speaker A
Bine, probabil sub ghidajul Statelor Unite, dar cumva forțele armate ale Republicii Moldova și România, nimeni și nicăieri nu este scris și noi am studiat chiar speța aceasta pe securitate că Republica Moldova poate avea o alianță defensivă cu România. După modelul
Speaker A
Turciabaijan, Turcia este parte, este aliat NATO, azerbaijanul nu. Și am văzut foarte bine această simbioză unde Turcia cu toată expertiza și cu toată soluțiile pe segmentul de securitate a ajutat azerbaijanul în, mă rog, în problemele sale din zonă pe
Speaker A
care le a avut. Care i problema să avem și noi același lucru? Nimic nu ne încurcă. Dar acest lucru, deci sporirea sau consolidarea securității în Republica Moldova ar crea, ar avea un impact direct și asupra economiei. Deci când vine ă eu visez la asta, asta nu
Speaker A
înseamnă că nu putem visa la anumite lucruri niște giganți din domeniul IT sau din domeniul auto să vină să nu facă doar cablaje, da? să vină să producă automobile, să vină să producă părți, componente pentru, nu știu, vedem cu
Speaker A
roboții ăștia care noi avem potențial. Uitați la Universitatea Tehnică a Moldovei ce băieți avem care câștigă concursurile de robotică internaționale.
Speaker A
Avem licee cu profil robotic la Chișinău care câștigă concursul medalie de aur la nivel internațional. Înseamnă că trebuie să mergem pe domeniul ăsta și să atragem investitori anume în domeniul ăsta unde putem livra lucruri scumpe pentru că da,
Speaker A
e bună agricultura și întotdeauna am spus că trebuie să producem mai mult și mai calitativ și să vindem, dar nu trebuie să ne limităm pe anumite paliere. De exemplu, eu nu cum spunea în Uniunea Sovietică că iată Moldova e țară
Speaker A
sau agrară sau profil agrar și după asta a rămas cumva șablonul ăsta întipărit sau eticheta asta pentru Republica Moldova. Noi suntem stat agrar. Păi am fost cel mai probabil, nu mai suntem pentru că alte state au evoluat în mare
Speaker A
parte datorită investițiilor sau suportului Uniunii Europene. Înseamnă că noi trebuie să mergem pe mai multe paliere, agricultură, IT, peste tot. Noi trebuie să producem și să vindem masiv.
Speaker A
Domnule Galbur, Partidul Național Moldovenesc vorbește și militează deschis pentru Unire. De ce considerați că Unirea este o soluție mai bună sau poate mai rapidă decât integrarea europeană a Republicii Moldova ca stat independent?
Speaker A
Eu le văd complimentare, una n o anulează pe alta, să fie clară. Deci parcursul european al Republicii Moldova este și el în fond o pregătire pentru o eventuală reunificare a celor două maluri ale Prutului. Dar noi nu avem
Speaker A
dacă stăm și calculăm creșterile economice ale Republicii Moldova, indexarea pensiilor, creșterea salariilor medii pe economie de la an la an, eu mă uit gradual și statistic.
Speaker A
Ă același lucru îl face și România. Deci noi dacă avem astăzi în Republica Moldova 4000 și vreo 64 RON pensia minimă, astea s 200 de € în România e mult mai mai dublu pe pe anumite segmente chiar și triplu. Salariul mediu
Speaker A
pe economie la fel. Și eu când mă uit la produsul intern brut al Republicii Moldova, îl compar cu județei din România. Uitați, de exemplu, hai să nu l comparăm cu județul Ilfov pentru că e stat în stat. Hai să mergem la Iași,
Speaker A
care e lângă noi aici. Deci Iașul are are produsul intern brut pe județ în jur de 14 16 miliarde. El se face se calculează, hai să spunem estimativ la pentru anul 2026. Republica Moldova 1920. În Republica Moldova avem o populație două
Speaker A
întreg și 4 milioane conform BNS. În județul Iași avem în jur de 400 500000 de locuitori.
Speaker A
Deci uitați vă când stăm și calculăm produsul intern brut per capită, per locuitor, România deja a avansat. Da, noi o să citim pe internet postări că vai că în România că vrem salarii mai mari și dar ceea ce în România e
Speaker A
cetățeanul român din România spune de salariu mai mari. Noi doar putem să visăm astăzi aici în Republica Moldova.
Speaker A
Pentru că salariul mai mare acolo înseamnă 2 3000 €. Dar noi dacă 20000 RON, 25000 RON promiți la un om, el vine și lucrează că e un salariu bun în Republica Moldova. De aceea acest decalaj se va păstra în continuare și
Speaker A
cumva reunificarea celor două state românești, chiar dac dacă ar costa și noi avem un calcul estimativ, ar costa în jur de 60 de miliarde de euro, dar ar dura vreo 15 ani procesul de reunificare. Ok. Și aici o reintegrare
Speaker A
de sistem de justiție, sistem de pensie, de tot absolut. Acest lucru ar costa România 1% 1 înre și 1 întreg și 5 din produsul intern brut al României care de aproape 400 de miliarde de euro și nu ar durea, să
Speaker A
spunem statul român. În schimb, statul român ar câștiga ă teren, teren fertil, teren agricol, ar câștiga două întreg și 4 milioane de cetățeni, de oameni care muncesc. Da, sunt și pensionarii că n ai cum altfel, dar și de cetățeni care
Speaker A
muncesc, care aduc un plus valoare economiei și România din cauza creșterii populației ar avea ăă eligibil sau i ar crește și numărul de europarlamentari în Parlamentul European. Deci ar avea ar fi locul doi în partea de est după Polonia,
Speaker A
să spun, ar concur concurat direct cu Polonia. Ăă, în plus, ăă, eu cred că e vorba și de nu putem lăsa lăsa ăă la o parte idealul ă identitar sau chestiunea identitară, care este clar că istoria ne a făcut de mai multe ori niște
Speaker A
nedreptăți și statul român în sinea sa a fost înfloritor și a atins punctul culminant al gloriei sale sau al poziției sale pe mapamond atunci când a fost în perioada interbelică când a fost unit cu Basarabia.
Speaker A
Bine, de aceea cred că vedem că vedem că ideea unirii este susținută tot mai mult de la an la an, dar cât de real este acest lucru? este absolut real. Și acum vedem ăă și toate reformele din Republica Moldova care le
Speaker A
a pornit guvernul pe atât pe APL uri, dar în special am văzut că se discută deja și de apele urile de nivelul doi, adică lichidarea raioanelor, comasarea în 8 10 regiuni încă nu există nimic concret. Noi milităm pentru revenirea la
Speaker A
județe. Nu cred că o să doară dacă o să numim acea zonă, regiune nou formată, județ. De ce zic acest luc?
Speaker A
Ne întoarcem la adevărul istoric. Ne întoarcem la adevărul istoric și am mai avut o tentativă prin 99 2001 la fel de revenire.
Speaker A
Ne aducem aminte cine s au opus. Da. S au opus comuniștii. Au venit și au șters cu bureta tot ce s a încercat să construiască. tem de sau temut de județe, dar de ce ne ar avantaja inclusiv economic? Noi am noi am
Speaker A
promovat acest lucru și anul trecut în campanie, dar e în discursul nostru politic. Dacă noi și eu sper, eu spun când, hai să spunem nu dacă, dar când revenim înapoi la județe, la nouă județe, România are în jur de 42 de
Speaker A
județe, dacă nu mă înșelă memoria, am putea face pe folosind acest instrument al înfrățirilor, înfrățirile unui județ din Republica Moldova cu trei patru județe din România. Și mă iertați, asta nu i înfrățire sat, sat, oraș, oraș, unde iei un proiect de 500 de € de
Speaker A
100000 de € la înfrățirea județ pentru că e universitate îi îi unitate administrativă teritorială identică cu cea din statul român, poți atrage în sumar anual milioane de euro pentru investiții în diverse proiecte de cultură, de infrastructură, de orice
Speaker A
natură și de aceea noi milităm pentru revenirea la județe. Și în același timp politic acest lucru ar facilita eventuala reunificare. Cu România practic n ai nimic de schimbat.
Speaker A
Găgăuzia și Transnistria. Ce facem cu aceste regiuni? Cu autonomia Găgăuză chiar astăzi am fost întrebați. Noi am dacă participăm la alegeri, noi nu vom participa la alegerile din autonomia Găgăuză pentru că prin definiția partidului Național Moldovenesc, prin statutul nostru, prin
Speaker A
programul nostru unionist, noi vedem autonomia găgăuză. parte componenta a unui eventual județ Cah Hul cu respectarea în continuare a drepturilor lingvistice, identitare și culturale a etniei găgăuze. Nimeni nu are de gând să i atingă pe acest capitol. Însă
Speaker A
administrativ, așa cum noi la Bălți avem aceleași drepturi cu Chișinăul, așa cum Ratul trebuie să aibă aceleași drepturi cu Chișinău, nimeni nu e cu stea în frunte și vedem că autonomia Găgăuză din 1994 în principiu, a fost creată și
Speaker A
vedem că ea și Dar uitați vă, dacă deschideți constituția, dacă deschideți legea organică care descrie funcționarea autonomiei, scrie clar că li s a dat autonomie pentru a și prezerva cultura, pentru a fi de sine stătător economic.
Speaker A
La fel scrie acolo. Ori vedem că acest lucru nu a mers în toți acești ani și mulți trebuie să și pună întrebare cum s a ajuns că astăzi în 2026 în regiunea Găgăuză, în autonomia Găgăuză se vorbește mai mult limba predominant
Speaker A
identitate. Exact. Exact. La acest lucru trebuie să și aici și statul și Republica Moldova trebuie să pună umărul ca găgăuzii să revină la educația preșcolară și școlară în limbele română și turcă, mă rog, găgăuză, fie cum o numesc ei acolo,
Speaker A
pentru că altfel ei și au pierdut din propria identitate și noi fiind majoritari aici e și vina noastră, că noi trebuie să avem grijă de minoritățile care cu care conviețuim în în Republica Moldova. de datoria celor mai mari și mai puternici să aibă grijă
Speaker A
de de cei mai mici. Așa funcționează societățile mature și societățile normale, să le spun așa. De aceea, cu autonomia găgăuză, în urma unei reforme administrative, ideal ar fi să schimbăm și constituția. Mai e de lucru la acest capitol, dar cred că e mai facil de
Speaker A
soluționat chestiunea găgăuză decât chestiunea transnistriană. cu regiunea transnistriană. Din păcate, având acolo autonom, având armata rusă staționată, noi nu ne nu ne permitem să ne războim, dar avem instrumente economice. Deci tot ce înseamnă Transnistria trebuie adusă în bazinul fiscal al Republicii
Speaker A
Moldova. Tot ce toată industria din regiunea transnistriană trebuie să plătească impozit în bugetul de stat al Republicii Moldova pe de a lungul fâșiei sau de a lungul așa numitului hotar administrativ cu cu Transnistria trebuie instalate puncte de o să i numim o poliție de frontieră
Speaker A
internă serviciul vamal cu control fiscal ca la carte așa cum mergem noi în altă parte și suntem verificați exact același lucru tot ce intră și ce iese în regiunea transnistriană trebuie trebuie controlat și eu o spun direct că nu am ce ascunde.
Speaker A
Trebuie să i nu neapărat să i împovărăm, dar să i legalizăm toate procedeile de acolo, să combatem evaziunea fiscală și atunci liderii separatiști de la Teraspor, pentru că le se va îngreuna vizibil, dar entitatea aceasta funcționează din e invaziune fiscală. Și
Speaker A
de fapt am vrut aici, de fapt am vrut să ajung Chișinău întreprinde câteva pași pe care i ați menționat și dumneavoastră, dar nu o considerați că ar trebui să avem o poziție mai fermă față de 100 de% pentru că noi am pierdut deja 34
Speaker A
de ani. Da. Deci 34 de ani s au încercat formatele de negocieri 5 + 2 nu funcționat. Acum acum încă e un proces după războiul după începerea războiului în Ucraina e un proces de identificare a unui nou format. Da, vedem aceste
Speaker A
întâlniri, dar nu vedem nicio realizare. Și când zic realizare, uitați vă o simplă un simplu lucru care mă marchează iată din acești trei ani de când fac politică. Deci noi le dăm le dăm petrol, le dăm gaze, deci vorbesc de tranzit, le
Speaker A
dăm scutiri fiscale pe anumite domenii din care există această entitate. Noi dăm burse la universitățile și școlile din Republica Moldova pentru copiii de acolo. Noi întreținem financiar și instituții de învățământ cinci sau șase la număr din stânga Nistrului. Dar noi
Speaker A
nu cerem nimic în schimb. De exemplu, ce ar costa autoritățile noastre atunci când asigură un tranzit pentru gazele naturale în regiunea transnistriană? Să ceară respectarea drepturilor omului, să ceară eliberarea deținuților care vădit stau acolo pentru că au postare pe
Speaker A
Facebook, pentru că au arborat drapelul Republicii Moldova la balcon pentru chestii care nu au nicio temei juridic real. Deci eliberarea lor. Deci să începem să i condiționăm, dar mai ferm.
Speaker A
Îți dau asta, dacă î dai asta, așa funcționează. Dar n ai cum altfel. Dacă noi în toți acești ani am încercat așa cu bombonica să fim blajini, să hai să fim prietenoși, am văzut că nu funcționează. De ce mai pierdem timp?
Speaker A
Pentru că acest timp pe care eventual l am mai pierde încercând să i îmblânzim pe cei de la Teraspol se reflectă în economia noastră, în migrație, pentru că economia lovește în buzunarul tuturor și tinerii decât să lucreze la un salariu
Speaker A
de 7800 € în Republica Moldova, cel mai probabil o să plece ori în România, ori mai departe în Uniunea Europeană. Și vedem foarte bine că nu inventezi nimic.
Speaker A
În ultimii ani, migrația a trecut peste 200000 de oameni și nu pleacă pensionarii, pleacă oamenii tinerii și oamenii apți de muncă șiîși plătesc impozite în altă parte. Iar noi aici acasă am rămas astăzi în jur de 600 700000 de oameni lucrează, din care 300
Speaker A
și ceva 400000 îs bugetari, iar în economia reală oamenii care generează bani în bugetul național îs vreo 2500 de oameni, 300. Asta având 720000 de pensionari în Republica Moldova. Deci povara economică și fiscală pe acești puțini oameni care lucrează și generează
Speaker A
bunuri, generează bani în buget este enormă. Un om duce în spate vreo șase șapte bugetari și pensionari și copii, că și copiii vin în ecuația asta. Și cu regiunea transnestriană asta i soluția.
Speaker A
Eu n aș numi o blocadă economică neapărat. Eu aș numi o eu le numesc instrumente economice de soluționare a problemei transnistriene. Între timp, Parlamentul de la Chișinău ar trebui să declare prin lege, deci trebuie să existe totul așternat pe hârtie. Tu când
Speaker A
mergi la Bruxell nu stai și i povestești la un ceai oficialilor de acolo că iată iată care i treaba cu trasnistele. Nu trebuie să spui că e un plan concret.
Speaker A
Da. Plan concret, legi concrete spui concret. Deci este zonă temporară ocupată așa cum a făcut Kievă.
Speaker A
Kievo n a renunțat la Crimeia sau la Donbas. Le a declarat zone temporare ocupate de Federația Rusă pe care, de exemplu, în cazul nostru ni le asumăm pe termen lung să le întoarcem pe cale diplomatică, că iarăși, repet, nu vrem,
Speaker A
nu vrea nimeni război. Și între timp tu controlezi toată această fâșie, tot acest hotar administrativ. Partea cealaltă, Ucraina controlează și tu de tu deja te duci la Bruxelles sau la Washington sau oriunde negociezi cu partenerii externi și vorbești altfel
Speaker A
despre securitatea Republicii Moldova. Dar atât timp, să fie clar, asta nu este o renunțare de jure la regiunea transnestriană. este o renunțare de să i spunem de fact sau așa temporară, da, că să ne permită să avem o ascensiune mai
Speaker A
rapidă în parcursul nostru european. Pentru că avem și noi, eu am văzut multe comentarii am primit când am vorbit despre aceste lucruri, că avem și noi oameni acolo care îs vor în Uniunea Europeană, vor să fie parte componentă a
Speaker A
Republici, vor și unirea cu România o bună o bună parte, o parte mai mică, dar există asemenea oameni, nu putem renunța la ei, dar alta i speța, că dacă noi am, Problema asta e de securitate și dacă noi credem că o putem ascunde sub
Speaker A
preș, noi ne mințim pe noi, pe noi, pe Republica Moldova. și ne îmbătăm cu apă rece când credem că vom putea închide clasterul de justiție, drepturile omului și deja ce ține de securitate legat de aderarea la Uniunea Europeană.
Speaker A
Dacă să revenim la tema unirii sau reunirii acelor două maluri ale Prutului, vă rog frumos să ne spuneți dacă Bucureștiul și Chișinăul ar pregăti un adevărat plan de unificare, care ar fi primele trei măsuri pe care le ați
Speaker A
propune dumneavoastră? Prima e măsura de securitate, o alianță defensiv Republica Moldova România. Deci pe segmentul de tot ce țin de securitate militară, noi trebuie să fim un tot întreg. Doi trebuie să vedem, eu m am uitat în planul României, în planurile
Speaker A
guvernamentale. Ei au avut până în 2028 2030 intenția de a trece la de a intra în zona euro, dar din câte am înțeles au renunțat. ă la această intenție se rămâne la leul românesc. De aceea noi trebuie să luăm în considerare la fel în
Speaker A
Republica Moldova să trecem treptat în leul românesc. Ideal ar fi fost să trecem ambele maluri ale Prutului la Euro pentru că ne ar fi mai ușor și ține de comerțul cu statele UE. Dar pentru noi, Republica Moldova, care depindem de
Speaker A
România, trebuie să pornim procesele de de trecere la RON, la Leo românesc. Și nu vreau să se sperie nimeni pentru că noi am mai trecut prin Da, există niște turbulențe economice, dar mai rău de atât, mai rău decât acum sau mai rău
Speaker A
decât a fost, nu va fi. Dar asta ne ar ne ar permite să creștem cifra de comerț și cu statul român și ideal ar fi ă bun, asta asta e doar după o eventuală aderare a noastră în spațiul Schengen,
Speaker A
pe care n o prevăd în timpul apropiat, dar să facem ceva cu aceste blestemate puncte de trecere a așa numitei frontiere care nu doar că deranjează populația, dar lovesc unul în turism.
Speaker A
Pentru că turismul, numărul de turiști din România spre Republica Moldova în ultimii ani a crescut. Dar după ce ai stat la Albița patru cinci ore sau la Sculieni, cred că ți trece pofta să mai vii în Republica Moldova și vice versa.
Speaker A
Plus camioanele. De exemplu, în perioada de vară am văzut personal șiruri de camioane unde stă probabil o zi întreagă, 12 ore.
Speaker A
Am văzut cazuri și anul trecut au stat și câte două trei zile camioanele cu marfă blocate în vamă din cauza nu lucrează nu știu blocajelor diferite natură și asta lovește în buzunarul agenților economici. Orice camion care staționează, orice șofer care stă trei
Speaker A
zile, el trebuie plătit și el nu lucrează. El tu trebuie să l plătești chiar dacă stă. Deci doi, trecerea la Leu. Pe cultură am spus că deja stăm bine și cu siguranță a am vorbit despre reforma teritorială administrativă care
Speaker A
ne ar apropia și mai mult și aici aș merge pe adoptarea curriculumului de studiu în educație. Este foarte important să avem același curriculum de studiu ca și în statul român. Pentru că dacă stăm și ne uităm la sutele de mii
Speaker A
de elevi care absolvesc în au absolvit și absolvesc în Republica Moldova și merg în România în sau studenți care absolvesc și merg să lucreze, există tot felul de bariere birocratice. Personal am trecut prin asta. Eu mi am echivalat
Speaker A
studiile. A trebuit tot felul de documente, tot felul în alte domenii ale medicinei. Trebuie să dai examene, trebuie să faci un plus rezidențiat în România ca să poți activa. Ori dacă am avea pe toate palierele preiceale, preuniversitare universitare
Speaker A
postuniversitare, același curriculum ca și statul român, n am mai avea nevoie de toate aceste birocrație. Să știți că vin vin din păcate eu cunosc și cetățean a Republicii Moldova din sud care s a născut în Ucraina și a absolvit a absolvit
Speaker A
școala în Ucraina și când am venit în Republica Moldova și după asta a mers în România la universitate a fost la Galați. a fost impus să susțină examenul în limba română, ceea ce mi se pare o limba română
Speaker A
așa o nedreptate făcută față de un copil până la urmă la 18 ani, mă rog. Și de asta toate aceste bariere trebuie prevăzute pentru că nu văd cum putem evolua pe termen mediu lung și în Republica Moldova și în România și ca un
Speaker A
tot întreg fără educație, fără un sistem de educație sănătos și unitar. Din păcate, lucrurile sunt ar arăta destul de sumbre, dar vreau să cred că se va recurge în câțiva ani și la acest lucru, chiar dacă mai vedem că se improvizează
Speaker A
pe alocuri și toți încear încearcă cumva să arate că iată noi putem mai bine. Nu, nu trebuie să inventăm. Dacă România vine și ne dă Dacă România vine și ți dă autobuz la școală și ți face grădiniță și școală și la universitate ți la
Speaker A
Universitatea de Stat îți face aule întregi, reparații de la zero și la bălț universitate la fel pune umărul și la Am văzut acum au deschis la Cahul cămin nou nouț cu cele mai Cred că nici în România în anumite zone nu nu
Speaker A
există asemenea cămine. Deci vine și ți spune că băi asta i țara ta, asta i acolo trebuie să tindem asta. Noi încă ne mai așa o punemă noi încă mai pâlp.
Speaker A
Noi eu vorbesc colectiv, chiar dacă sun unionist spun că noi încă mai pâlpă e un pic de ezitare la care trebuie să lucrăm, dar putem lucra numai prin educație. Și bravo România că investește anum în educație că asta i calea.
Speaker A
Să discutăm puțin și despre municipiul Bălț, un oraș de care vă leagă multe lucruri. În opinia dumneavoastră, ce ar putea face administrația publică locală pentru a dezvolta și mai mult relația cu România? Vedem că statul român investește atât în municipiul Bălț și în
Speaker A
nordul țării. Statul român investește, dar eu dacă mă pun în poziția mea, eu ca cetățean român, dacă aș fi un factor de decizie a statului român, aș ezita să investesc în municipiul Bălț cu toată dragostea mea că sunt de aici.
Speaker A
De ce? Ă o să fiu foarte tranșant pentru că nu inspiră încredere. fiecare conducere la un sat, la oraș, conducerea statului. Deci uitați cum cum mulți o laudă pe doamna președintă. De ce? Pentru că a inspirat încredere față
Speaker A
de partenerii externi și datorită acestor lucruri am beneficiat de tot felul de granturi, de împrumuturi preferențiale, să le spunem așa, în ultimii ani ca niciodată. Exact același lucru e când vine vorba de oraș. Dincolo de altele, hai să vorbim despre bălț.
Speaker A
Deci, bălțul nu inspiră încredere. Toate scandalurile astea veșnice care nu se mai termină, eu am plecat în 2006 de la Bălț. Clar că revin practic în fiecare două săptămâni.
Speaker A
Deci lucrurile nu s au schimbat. Faptul că pe bulevardul Ștefan cel Mare s au vopsit, s au mai reparat și s au mai pus câteva flori. Haideți cu mine să vă arăt curțele unde am copilărit, să vedeți că
Speaker A
nu s a schimbat absolut nimic. Ba arată mult mai rău, parcă nici nu ește în Republica Moldova. La fel. Deci Bălțul are o mare problemă despre care nimeni nu vorbește. Și Chișinău o are, dar eu hai să vorbesc de bălț. O mare problemă.
Speaker A
Astea sunt ăsta i sistemul de de canalizare, sistemul de țevi de țev încălzire care el din anii '60 de când a fost construit el i a expirat termenul de de exploatare și lucruri de astea tehnice care nu ai cum să le
Speaker A
rezolvi fără bani mari și că când ajungi primar la Bălț eventual sau conducerea, nu știu, consiliul municipal că toată l răspunderea este colectivă pentru stagnarea municipală aici la Bă Tu trebuie să înțelegi că tu nu vii la fotoliu, că nu vii să stai în fotoliu.
Speaker A
Eu, de exemplu, s adeptul. Eu când văd că omul nu e în cabinet, dacă e un om serios, eu știu că el lucrează, el e undeva poate în România, poate e la Chișinău, poate i undeva în Turcia, în altă parte, în identificarea,
Speaker A
în încercarea de a identifica fonduri. Deci vremurile s au schimbat. Numai birocrația ăia din anii '90 când stai în cabinet cu să aștepți să ți aducă la semnat și semnezi documenți. Deci primarul, vrei, nu vrei, devine un fel de
Speaker A
ambasador, un fel de fundraiser comunitar, un fel de guvernator local, să i spunem, că tu trebuie să identifici fonduri, că eu în ultimii ani nu mai văd că bălțul stă și se plânge că iată Chișinău, guvernul alocă mai puțini bani decât bălțul
Speaker A
livrează ca și impozite. Așa funcționează. jumate de Republică Moldova trăiește în Chișinău. Ca să nu fie interpretări și pentru urmăritorii noștri, în municipiul Bălția implementează careva proiecte susținute de guvernul României și etca doar că mai mult pe cultură, pe educație
Speaker A
foar puține. Sunt foarte puține pentru că repet încă o dată primarul de la Bălț trebuie să stea probabil că mai mult prin România în încercare cu România. Dacă ne uităm la rata de absorbție a fondurilor europene pe care au bine sta în România,
Speaker A
dar să aducă și rezultate. Asta am în vedere în identificare pentru că eu mă uit la primarul pentru mine e un model o să fac un exemplu e un model primarul din Cahul domnul Nicolae Dandeș. Domnul Dandeș, caholul este de
Speaker A
vreo, eu știu, de vreo patru ori, mă rog, mai emigrează lumea, de vreo patru ori mai mică populație decât municipiul Bălț, dar domnul primar Dandeș în ultimele ultimii ani, în cele trei mandate pe care le are de primar, a
Speaker A
atras zeci zeci zeci zeci de milioane de euro din fonduri externe în preponderent din România. De ce? Pentru că iată se ridică de pe scaun, merge, se încearcă o înfrățire, un proiect. Al doilea, a treilea a stat pe sub ușă, metaforic
Speaker A
vorbind la guvern la București că pentru a obține finanțare pentru căminul fostei universități HD ul din Cahul.
Speaker A
Deci omul luptă pentru comunitatea sa și e în permanență căutare, identificare de fonduri. Același lucru nu l văd la bălț și mă doare că pierdem timp. Mă doare că pierdem timp. Și la fel aș vrea să menționez, municipiul Bălță are un mare
Speaker A
avantaj că Iașul este aproape. Noi deja suntem înfrățiți cu municipiul Iași. Ă dar, mă rog, ce Consiliul Județean Iași, tot la Iași, putem profita de pe lucrul ăsta. Uitați, la Iași au venit foarte multe multe naționale în ultimii ani
Speaker A
în la fel fiind atrași de salariile mici relativ din România. Acum salariile în România au mai crescut. respectiv puțini azi vor lucra pentru 1000 de € la Iași. Noi putem face outsourcing sau cum să i spun, un fel de extrapolare a
Speaker A
serviciilor multinaționalelor din România aici la Bălț. Deci noi avem la Alec Rosu Facultatea de Limbi străine pe care eu o consider de top în Republica Moldova. Toți profesorii de limbă engleză și franceză pe care i am întâlnit la Chișinău au absolvit la Bălț
Speaker A
Alec Rousseau înseamnă că avem în continuare putem crește sau creștem generații care stau bine cu limbile străine. Plus avem un mare avantaj, ne place sau nu că vorbim limba rusă. Avem comunitate care vorbește și limba ucraineană la bălț. Deci suntem, eu cred
Speaker A
că mult mai atractivi pentru multe naționalele care ar vrea să și vândă produsele sau să activeze nu doar în limitele Uniunii Europene, ci și în Europa, în Asia Mijlocie și na, eventual încolo în fostul lagăr sovietic, în țările care au vorbit sau vorbitoare de
Speaker A
limbă rusă. Deci trebuie să trebuie să dă dau dăm dincoate să atragem. Avem spații la bălți care aparțin municipalității care nu sunt date în exploatare. Ea și investește, fă reparații și dă le agențelor economice, fă le trei ani de vacanță fiscală. Deci
Speaker A
tu vii, vrei să deschizi, nu știu, să croitorie sau să faci o patiserie sau să produci ceva. Municipalitatea până la 35 de ani, asta vine un program pe care eu îl am în cap pentru tineri. În Republica Moldova ești tânăr până la 35 de ani.
Speaker A
contractezi trei ani, nu achiți, nu ești scutit de impozitele, taxele locale, nu achiți, eventual îți achei serviciile comunale și toate chestiile astea și ulterior începi să restitui sau să achiți în fondul municipal chiria etca, dar tu ajuți comunitatea, ajuți
Speaker A
creșterea afacerilor mici și mijlocii în comunitate care rămân în bălț, care nu pleacă nicăieri. Trebuie să existe o viziune. Tu ești și ministrul economiei, tu ești și ministrul culturii, tu ești și ministrul dezvoltării regionale și infrastructurii, tu ești tot, mai ales
Speaker A
într un oraș ca Bălțul, al doilea, cel mai mare din Republica Moldova. Domnule Galbru, în toamna anului 2027 urmează să aibă loc alegeri locale noi.
Speaker A
Cât de realist este ca în municipiul Bălț să avem sau să ajungă la cârma orașului un primar pro România, proionist? Și în acest context vreau să vă întreb dacă vă gândiți să candidați.
Speaker A
În primul rând în fruntea municipiului Bălț trebuie să ajungă un primar probăți. Asta e ingredientul de bază numărul unu, care nu l am avut. Nu vreau să critic, dar nici n au fost din Bălț ultimii primari, mă rog, ai Bălțului. Asta e un factor că
Speaker A
trebuie să ți pese când mergi pe la cartierul 10 sau pe la cartierul 8 și vezi, mă iertați de expresie, parcă au fost bombardamente aici e războiul, dar nu în altă parte. Și lucrurile astea nu se schimbă.
Speaker A
și un om care a venit aici adus de la Chișinău, care probabil își încasează salariul și mâine o să plece după expirarea mandatului și du și l caută să i ceri socoteală pentru realizările din municipiul Bălț. Eu tare sper. Eu
Speaker A
întotdeauna sper pentru dacă n aș spera probabil n aș face nici politică. Eu tare sper că în oamenii din bălț, indiferent de etnie, indiferent de viziuni, stânga, dreapta, viziuni pro ruse, proe europene, în oamenii apărut sau cumva din din s au săturat și a
Speaker A
apărut acel pragmatism sănătos în care omul să se uite la candidați să spună că, băi, omul ăsta vorbește lucruri clare, serioase, are un plan concret. Ăă noi din Bălț, Monaco în patru ani n o să facem și nici Ce mai Racan sau nu știu
Speaker A
ce și nici Iași n o să l transformăm Bălț în Iași, dar nu putem să mai așteptăm patru ani pentru că în cazul nostru stagnarea înseamnă regres. Lumea se duce înainte, orașele perseverează.
Speaker A
Avem și în Republica Moldova comunități care nu cu toată durerea de suflet o spun că arată mult mai bine decât municipiul Bălț, chiar dacă sunt mai mai mici mai mici sau poate n au atâția agenți economici cât are municipiul Bălț, dar
Speaker A
există viziune la liderul comunitar, la primar, la consiliu. Eu tare sper că la bălți alegerile nu vor fi câștigate de concerte și de hai să spunem pâine și circ, dar vor fi câștigate concret de lucruri realizabile și pentru BS nu
Speaker A
trebuie să vii să spui că am să fac asta 90 de lucru în patru ani. Patru ani zboară într o secundă. Patru lucruri pe care le le vei face pentru municipiul Bălți în patru ani. Deci cu asta trebuie
Speaker A
în primul rând un audit total. Nu cred că s a făcut la bălț audit cel puțin nu.
Speaker A
Cel puțin bine. Se fac careva audituri la întreprinderile municipale și dar se fac de către serviciul de audit intern în aceste audite nu se face din exterior. Nouă ne trebuie la Bț un audit să vedem ce s au cheltuit că și Belsțul a avut
Speaker A
bani impresionanți. Pe ce s au cheltuit în ultimii 10 ani sau opt ani, două mandate le luăm. Opt ani ce s au cheltuit banii în municipiul Bălț. Deci s a ajuns să avem întreprinderi în faliment. Deci s a ajuns să avem
Speaker A
întreprinderi care rezistă doar pentru că sunt subvenționate de către primărie. Asta e un asta e asta e o cale spre faliment. Deci trebuie să facem un diagnostic a administrației publice locale ca să știi de unde să pornești. Altfel, pur și
Speaker A
simplu având aceste structuri nefuncționale, mâine România îți dă 20 de milioane de euro, îți dă un grant pentru dezvoltarea municipiului Bălți, dar dacă nu funcționează sistemul pe interior, banii o să se ducă aiurea și n o să ai n o să poți culege roadele. Eu
Speaker A
nu am un răspuns dacă eu voi candida pentru municipiul Bălți. Asta trebuie să vină de la oameni. În primul rând, pe mine mă mă doare inima. Eu țin la bălț.
Speaker A
Eu întotdeauna o să fac tot ce mi stă în puteri pentru municipiul Bălț, dar trebuie să existe un bolt din partea comunității în care se vrea. Din păcate, mai văd o parte care așteaptă concertele din vara viitoare, de ziua studenților, de hramul
Speaker A
orașului, dar când mergi pe străzile din oraș, din păcate în continuare îți rupe încălțămintea și lucrul ăsta nu poate continua la nesfârșit. De asta eu am menționat acum la începutul discuției pe acest subiect despre poate au apărut un
Speaker A
oameni plictisala asta de show și de concerte și hai oameni buni, cu lumea mai călătorește acuma, mai merg Uniunea Europeană poate să vadă că uite, dar noi nu putem să avem și acasă o infast și prin țară și văd cum stau lucrurile și
Speaker A
în alte Da. Și eu cred că municipiul Bălță are un potențial pentru că dacă mai stagnăm și dacă mai alegem cu m să i spunem așa cu cu impresiile, dar nu cu convingerile, mă tem că acest lucru va lovi. El deja
Speaker A
lovește și în emigrația tineretului din municipiul Bălț. Și de ce zic că deja lovește? Mă bazez pe cifrele de admitere, de exemplu, la instituțiile de învățământ atât atât școlar, cât și universitar din acest an, unde vedem că în anii scade
Speaker A
cifra de la an la an de admiterea studenților și lucrul ăsta trebuie să ne pună în gardă. De ce bălțul nu mai este atractiv? Pentru că oamenii despre care v am spus că au învățat la bălț nu sunt
Speaker A
din bălț care au învățat la drept, care au învățat la limbi străine. Sunt oameni veniți. Cunosc pe cineva care a venit din Hâncești, a învățat la Bălț. Bine, tot nordul venea și învăța aici, nu pleca la Chișinău. Acuma Bălțul în mare
Speaker A
parte este ocolit. Studenții pleacă la Chișinău și asta e vina noastră aici, a comunității locale. Cum să devenim atractivi pentru tineri, pentru că tinerii sunt casa muncitoare de mâine, plătitoare de impozite, sunt forța motrice a economiei locale și fără
Speaker A
tineri nu există viitorul comunității. Nu vrem să devenim să transformăm orașul într un mare azil de bătrâni, așa metaforic vorbind. De aceea trebuie să devenim atractivi. Atractivi prin infrastructură, prin parcuri moderne, nu cu I sovietic cu horeca dezvoltată pentru că trebuie
Speaker A
să ai trebuie să ai ca tânăr în municipiul Bălțu unde să te distrezi. Asta e foarte important să ai o rețea de restaurante, de cafenele, de cluburi de noapte. Asta este natural. Nu trebuie să fugim de la lucrul ăsta. Eu
Speaker A
am văzut orașe orașe intrate în faliment. orașul am învățat în șefl de Marea Britanie a fost un oraș falimentar în totalitate pentru că era bazat pe industria oțelul oțelului și când a s a terminat acea m epocă industrială a
Speaker A
oțelului, orașul a intrat în faliment, în regres și în emigrație masivă. Ce au făcut? Ei s au reinventat. Autoritățile locale au deschis două universități. Ele de fapt existau, dar au investit bani în două cele două universități, University of Sheffield, Halam University
Speaker A
și au făcut doi poli, doi magneți din nordul Angliei. Unii au început a atrage tineri atât din Anglia cât și din ca și din străinătate. Și tinerii ce fac? vin aduci bani, iei o chirie, iei un taxi, seara duci bei o cafea, mănânci acolo,
Speaker A
duci la magazin, cumperi, deci injectează bani în economia locală. Același lucru trebuie să l facem și noi la bălț. potențial este slavă Domnului, încă mai avem lume, dar nu trebuie să i scăpăm printre degete. Vedem la anul încă e primă mai e un an aproape până la
Speaker A
alegerile locale. Cu siguranță vom participa ca și partid politic, vom pune umărul și va fi una din scopurile principale de a de a duce bălțul pe făgașul normalului, să transformăm orașul în unul în care nu doar să vrei să trăiești, dar din care
Speaker A
să nu vrei să pleci. Domnule Galbru, eu vă mulțumesc. pentru că ați dat curs invitației noastre aici.
Speaker A
Interviul nostru e a sfârșit. Eu vă urez mult succes în tot ceea ce faceți.
Speaker A
Vă mulțumesc și eu pentru invitație. Succes și dumneavoastră. Vă mulțumim. Dragi urmăritori ai portalului de știriordinfo. Eu vă mulțumesc pentru atenție. Dacă vă place ceea ce face echipa noastră, dați like și distribuiți acest video. Pe curând.
Speaker A
Proiectul Promovarea României și a valorilor românești în nordul Republicii Moldova prin portalul de limba română Nordinfo. este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Topics:Dragoș GalburPartidul Național MoldovenescRepublica MoldovaRomâniainvestițiidigitalizaresecuritate naționalărelații bilateraleintegrarea europeanămediu de afaceri
