„Peste un milion de moldoveni trăiesc în sărăcie energetică”. Ce ne așteaptă la iarnă?

Peste un milion de moldoveni trăiesc în sărăcie energetică, iar iarna viitoare se anunță dificilă din cauza scumpirii gazului și motorinei.

Key Takeaways

Sărăcia energetică afectează peste un milion de moldoveni, crescând riscul de suferință în sezonul rece.
Criza energetică este cauzată de factori globali și regionali, inclusiv conflicte geopolitice și probleme logistice.
Diversificarea surselor de import este esențială pentru stabilitatea aprovizionării cu motorină în Moldova.
Prețurile record la petrol și motorină vor genera scumpiri în lanț, afectând economia și populația.
Lupta cu defrișările ilegale și controlul lemnului sunt importante pentru gestionarea resurselor energetice locale.

What the video covers

Peste 1 milion de moldoveni trăiesc în sărăcie energetică, suferind de frig în timpul iernii.
Prețul gazului și motorinei a crescut semnificativ, iar prognozele economice sunt pesimiste.
Defrișările ilegale și verificarea provenienței lemnului sunt subiecte de interes public discutate în emisiune.
Criza petrolului este alimentată de probleme globale, inclusiv blocaje în strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie.
Există un deficit cronic de motorină în Europa, afectat de războiul din Ucraina și schimbările în exporturile Rusiei.
Companiile petroliere din Moldova au diversificat sursele de import pentru a reduce riscurile.
Prețul petrolului a atins niveluri record, influențând costurile energetice și economice în Moldova.
Crizele energetice actuale sunt comparate cu cele din anii '70 și destrămarea Uniunii Sovietice.
Impactul scumpirilor asupra populației este accentuat, în special pentru familiile vulnerabile.
Există incertitudini majore privind evoluția prețurilor și disponibilitatea resurselor energetice în perioada următoare.

Chapters

Câți moldoveni trăiesc în sărăcie energetică conform emisiunii?

Peste un milion de oameni din Republica Moldova trăiesc în sărăcie energetică, adesea îndurând frigul în timpul iernii.

Care sunt principalele cauze ale crizei energetice discutate în video?

Criza este cauzată de factori globali precum blocajele în strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie, deficitul de motorină în Europa, războiul din Ucraina și epuizarea stocurilor globale.

Cum încearcă Moldova să gestioneze problema aprovizionării cu motorină?

Companiile petroliere din Moldova au diversificat sursele de import, achiziționând motorină din mai multe țări, inclusiv România, Ucraina, Belarus și Turcia, pentru a reduce riscurile și a asigura aprovizionarea.

Full Transcript — Download SRT & Markdown

Speaker A

Peste 1 milion de oameni din Republica Moldova trăiesc în sărăcie energetică. Mai simplu spus, aceștia iarna, în multe cazuri, îndură frigul. Asta arată statisticile oficiale. Iar iarna care vine nu se anunță nici în acest an foarte ușoară. Gazul s-a scumpit și sunt șanse mari să se scumpească din nou. Motorina este mai scumpă ca niciodată, iar prognozele economice nu sunt deloc îmbucurătoare. Între timp, Ministerul Mediului, în loc să ne anunțe cum decurge lupta cu defrișările ilegale din păduri, anunță că va verifica proveniența lemnului din curțile și gospodăriile oamenilor. Despre aceste subiecte, dar și despre alte teme de interes public, discutăm în ediția de astăzi a emisiunii Contrasens.

Speaker A

Bine v-am regăsit, doamnelor și domnilor. Discutăm astăzi cu domnul Veaceslav Ioniță, expert economic Idis Viitorul. Domnule Ioniță, bine ați revenit la ziua.

Speaker A

Bine v-am găsit. Nu-i chiar bine, dar sper ca să fie bine. Până din păcate nu e chiar bine, că începem cu o știre istorică.

Speaker A

Prețul motorinei a depășit 35 RON. Unde? Până unde vor merge scumpirile, domnule Ioniță?

Speaker A

Asta n-o știe nimeni, dar situația este mai complicată ca în primăvară. Atunci aveam doar o singură problemă, strâmtoarea Ormuz. Acum s-a mai adăugat două, trei, de fapt. Deci haideți să le luăm așa pe rând. Suntem într-o zonă de incertitudine. Poate va fi bine, poate nu, dar până ce mai degrabă nu decât da.

Speaker A

Asta nu de atac că n-am ce face eu, dar chiar nimeni nu știe ce va fi. Deci oferta de petrol acum se află într-o problemă cu mult mai mare ca în primăvară din cauza faptului că, în afară de strâmtoarea Ormuz, acum a apărut și problema Mării Roșii și de aici oferta de petrol care riscă să fie mult mai proastă situația, deci creează tensiuni. Al doilea factor care a fost și în primăvară, dar nu era luat în considerație atât de tare cât acum, sunt rezervele globale. Deci țările mari, că noi n-avem rezerve, noi suntem micuți, dar vorbim de țările mari cum este China, cum este Statele Unite, acum epuizează destul de rapid stocurile și lucrul acesta este o presiune. China până când are stocurile cele mai mari din lume. Deci ei stau bine, mersi. Dar Statele Unite au ajuns la minimul de pe 80 și ceva. Deci ultimii cât spuneți?

Speaker A

Vreo 50, 40 de ani.

Speaker A

Da, 40-45 de ani. Ultimii 45 de ani, lucru care evident creează o presiune pe petrol. Deci stocuri există, dar faptul că ele se epuizează plus logistica de livrare creează probleme. Iar al treilea este și un context, dar nu-i regional, e global. Oferta de motorină. Noi am vorbit aici de multe ori, degrabă toată lumea să-ți facă profesori pe motorină, dar trebuie să mai repetăm o dată că, mă rog, multă lume poate nu ne-a auzit. Deci structura de producție și consum a produselor petroliere este diferită și în special în Europa. Europa și noi, noi ca parte a Europei, avem un deficit cronic de motorină. Deci dacă motorina și benzina se produc în cantități plus-minus egale din petrol, la noi în Europa motorina se consumă peste 60%. Noi chiar mai mult, noi consumăm peste 70% motorină.

Speaker A

Cel mai mare consumator sunt transportatorii, agricultorii, transportatorii și populația. Populația benzină consumă. Iar și atunci ai un deficit per moment de motorină, că tu produci 50 benzină, motorină, dar îți consumă 70 la 30.

Speaker A

Dacă produci multă, n-ai ce face cu benzina, dacă produci puțin, n-ai motorină. Și atunci furnizorul de bază în Europa motorinei era Federația Rusă.

Speaker A

După ce noi nu mai cumpăram de la Federația Rusă, noi nu cumpăram, cumpărau alții și cumva eram în echilibru. Iar acum când Ucraina a decis să-i pună la respect pe ruși, mă rog, ei vor să câștige războiul, este o strategie a Ucrainei, Federația Rusă s-a pomenit într-o situație fără precedent. Nimeni n-ar fi crezut asta. Din exportator net de produse petroliere s-a transformat în importator. Deci atunci se primește că el nu numai că nu exportă, dar și importă. Cineva ar putea spune: „Domn, dar ce treabă avem noi cu rușii? Că nu cumpărăm de la ruși.”

Speaker A

Problema e că cei care cumpărau de la dânșii, de la ruși, acum cumpără de acolo de unde cumpăram noi.

Speaker A

Hm. Așa și s-a creat un deficit. Deci este un deficit regional. La noi se mai aprofunde puțin problema, că noi procurând, procuram și vreau aici să dăm apreciere petroliștilor noștri care acum au diversificat aria de achiziție, deci geografia de achiziție. Dacă înainte noi procuram motorina de înainte, am în vedere ultimele luni că undeva procuram de mai multe țări, procuram din Ucraina, Belarus, Rusia, după aceasta doar din România acum, dar România știți că are o vulnerabilitate legată de faptul că produsele petroliere aduse din Kazahstan trec prin portul rusesc Novorossesk și noi anticipând, când zic noi, companiile noastre petroliere au dat dovadă de maturitate și de o perioadă deja de mai multe luni de zile și au diversificat importurile. Se importă din mai multe țări, inclusiv din Turcia și alte țări. Lista întreagă ușor poate fi găsită, nu-i o problemă. Apropo, Biroul Național de Statistică acum a făcut o chestiune fantastică. Publică datele unde dai petrolul și ți le dă pe fiecare țară.

Speaker A

Înainte nu era posibil, acum e posibil. Deci intră pe pagina Biroul Național de Statistică și ape toate datele, dar ne-am diversificat. Oricum avem o presiune mare. De aceea această zonă de incertitudine, Rusia, stocurile și criza de livrare din nu doar Golf, dar și Marea Roșie ne-a băgat la aceea că prețul la petrol a intrat în zona de 110 $ barilul și aceasta înseamnă o stare neplăcută. Așa că mă tem ca să mai avem și mâine tot să avem câteva zile când o să anunțăm un nou record.

Speaker A

Un nou record.

Speaker A

Un nou record. Neplăcut, dar asta este. Deci a mai fost vreodată așa criză mare?

Speaker A

M 22 mai grav.

Speaker A

În afară de... Deci în afară de 22 n-am mai fost niciodată de a... A fost prin anii '70 atunci când a fost criza globală. Eu numai doar dacă o citesc prin cărți n-am trăit-o. Deci prin anii '70. Dar eu mi-e greu s-o analizez acum. Nici nu m-am gândit. E bună întrebare.

Speaker A

Prin anii '70 am să mă uit într-adevăr dacă a fost profunzime atât de mare, dar acum atunci era mai simplu în ce sens? Că lumea era relativ izolată. Erau insule.

Speaker A

Da. Era criza mondială. Dar noi cu siguranță eram izolați.

Speaker A

Da. Noi nu aveam nicio treabă. De aceea eu trebuie să analizez ce au pățit o alții. Noi cu certitudine n-am pățit nimic atunci. Eu o întreb în contextul în care ca să ne dăm seama pentru că hai să zicem, suntem noi deja, vedem, am identificat câțiva factori care au determinat cumulativ această criză.

Speaker A

Așa de mulți factori am fost celoralți. Atunci a fost o criză mondială, dar și a mai fost când s-a de atunci a fost anticriză când s-a distrus Uniunea Sovietică. Din contra, prețul s-a dus în jos. Dar și asta a fost un factor.

Speaker A

Destrămarea Uniunii Sovietice. Nu mai produceau nimic, importau grâul, importau tot. Și trăiau pe produsele petroliere. Și când s-a dus de adura presă la produsele petroliere, a dispărut Uniunea Sovietică. Adică piața produselor petroliere. Nu doar asta, dar a fost un factor important.

Speaker A

Ăsta nu cred că așa criză mare n-a fost niciodată. Deci globală, implică toată lumea și determinată de mai mulți factori.

Speaker A

Război a război, dar sub două contexte diferite, da? Războiul din Golf, războiul din Ucraina și toate lucrurile acestea și plus piața mui e globalizată. Acum noi înainte nu se putea imagina că moldovenii să urmărească ce se întâmplă la bursă. Deci eu nu cred că noi moldovenii, vreo 10 ani în urmă, chiar înțelegeam că fluctuația de la bursă lovește noi direct. Acum chiar erau pe contracte tot.

Speaker A

Da, da. Acum toată lumea se uită la bursă.

Speaker A

Toată lumea știe 110 $ baril. Toată lumea știe de stocuri. Așa ceva n-a fost niciodată.

Speaker A

Acum ca să rezumăm un pic avem două probleme acum. Unu, că am putea să nu avem suficientă motorină pe piață.

Speaker A

Hm. Și doi, că majorarea, creșterea prețului la motorină în mod special va produce scumpiri în lanț.

Speaker A

El aici e mai complicat oleacă că noi ne uităm la prețul la motorină. Prețul la motorină la noi nu produce așa de mulți scumpiri în lanț, dar prețul la produs...

Speaker A

Prin anii '70 am să mă uit într adevăr dacă a fost profunzime atât de mare, dar acuma atunci era mai simplu în ce sens? Că lumea era relativ izolată. Erau insule.

Speaker A

Da. Era criza mondială. Dar noi cu siguranță eram izolați. Da. Noi noi nu aveam nicio treabă. De aceea eu trebuie să analizez ce au pățit o alții. Noi cu certitud n am pățit nimic atunce. Eu o întreb în contextul în care

Speaker A

ca să ne dăm seama pentru că hai să zicem îs noi deja vedem am identificat câțiva factori care au determinat cumulativ această criză.

Speaker A

Așa de mulți factori am fost celoralt. Atunci a fost o criză mondială, dar și a mai fost când s a de atunci a fost anticriză când s a distrămat Uniunea Sovietică din contra prețul s a dus în jos. Dar și asta a fost un factor

Speaker A

destrămare a Uniuni Sovietică. Nu mai produceau nimic, importau grâul, importau tot. Și trăiau pe produsul petroliere. Și când s a dus de adura presă la produsul petroliere, a dispărut Uniunea Sovietică. Adică piața produsă petrolierei. Nu doar asta, dar a fost un

Speaker A

factor important. Ă nu cred că așa criză mare n a fost niciodată. Deci globală, implicați toată lumea și determinată de mai mulți factori.

Speaker A

Ră a război, dar sub două contexte diferite, da? războiul din Golf, războiul din Ucraina și toate lucrurile acestea și plus piața mui e globalizată. Acuma noi înainte nu se putea imagina că moldovenii să urmărească ce se întâmplă la bursă. Deci eu nu cred că noi

Speaker A

moldovenii vreo 10 ani în urmă chiar înțelegeam că fluctuația de la bursă lovește noi direct. Acuma chiar erau pe contracte tot. Da, da. Acuma toată lumea se uită la bursă.

Speaker A

Toată lumea știe 110 $ bariol. Toată lumea știe de stocuri. Așa ceva n a fost niciodată.

Speaker A

Acuma ca să rezumăm un pic avem două probleme acum. Unu, că am putea să nu avem suficientă motorină pe piață.

Speaker A

Hm. Și doi, că majorarea creșterea prețului la motorină în mod special va produce scumpiri în lanță.

Speaker A

El aici e mai complicat oleacă că noi ne uităm la prețul la motorină. Prețul la motorină la noi nu produce așa de mulți scupri în lanț, dar dar prețul la produsele petroliere duce la scumpirea altor prețuri, nu la noi în Moldova.

Speaker A

Deci aicea trebuie să distingem foarte clar. Noi având o economie aproape moartă, la noi unica ce avem noi avem agricultura consumatoare de produs petroliere și transportul. Economia, hai sunem cum este, n o avem. Da. Deci, hai să nu zicem chiar așa. Este de nu

Speaker A

Da. Dă semne de viață. Agent, dar nu umblăm la ea. Da. Da. Da. Și atunce tu ai în agricultură scumpirea produselor petroliere este o presiune pentru agricultori, dar ei, partea lor de compensare că agricultorii nu pot mări prețuri, că suntem într o economie

Speaker A

globală, dar ceea ce ajută pe agricultori și asta iarăși pe plan internațional, nu la noi, dar noi suntem afectați este că după un an de scădere a prețurilor la produsea produsia agricolă de bază, acum au început să crească

Speaker A

prețurile. Asta e bine pentru agricultori, că ei în sfârșit oleacă își mai rezolvă problema. Dar evident va avea un efect asupra populației când vor scumpi produse alimentare. Trebuie s o spunem că spre exemplu la cereale cereale dacă în anul 22 ele costau 4 5 5

Speaker A

RON kgul grâul de astea că floarea soarelui acuma deja s a scumpit peste 22 atunce la grâu și la al la alte cereale la grâu noi suntem la 3 RON și ceva. Vă dați seama unde i leul azi și unde în

Speaker A

22. Deci prețul acuma e cu mult mai mic ca în 22. În condiția când am avut inflație scumpirea forțe de muncă, cheltuiel a crescut și agricultorii noștri, sărmanii doar încep a și scoate pârleala. Așa că prețul la produsele petroliere duce deja la

Speaker A

scumpirea prețul la materie primă, dar nu i legată de Moldova, e legată de piața globală. Dar pe oameni cred că nu i interesează.

Speaker A

Nu interesează de unde care i cauza pentru noi foarte mulți asta contează. Da. Iar al doilea lucru care se va întâmpla și se întâmplă este că scumpirea produselor petroliere, el este struns legat de scumpirea gazului pe plan internațional. El deja se

Speaker A

scumpește și noi și ca și dar noi reușim să l cumpărăm mai scump decât media europeană. Ultim această abilitate avem această abilitate că suntem niște specialiști la procurări de de nu ne închipuim. Da, foarte simplu, că noi niciodată n am Nu,

Speaker A

asta nu i legat de ă Eu nu cred că este rea intenție, dar și n am vrut să spună incompetență, că nu i corect cuvântul ăsta de competență și acum să alege ce avem în vedere. Noi până în anul 2022

Speaker A

achiziția de gaz care o făceam noi o făceam pe contracte pe termen lung. Noi niciodată n am participat la bursă. Noi niciodată n am că și aveam o stabilitate a prețului.

Speaker A

Da. Nu numai asta. Deci tu ca să participi la bursă trebuie să cunoști bursa, trebuie să cunoști actorii, trebuie să cunoști ce se întâmplă, trebuie să cunoști fenomenele. Este foarte complicat. Ușor acuma să po Da, trebuie să ai și tu notă de nu le avem, noi

Speaker A

credem că avem. Știți la bursă să participe la bursa cum rușii, spre exemplu, ei că râdeau de noi, da? Adică ei ei joacă bursa, nu că știu bursa. Și atunce la bursă, la produse pentru la gaz și eu îmi cer scuze. E ceva de genul

Speaker A

cum se face operație la inimă. Da, eu nu cred că acuma cineva din voi se apucă.

Speaker A

Băi, nu i nimic. E tăiată, i cusută. Deci e simplu de povestit. Dar tai, învârtești acolo oleacă și coș. Dar nu tot poți faci asta. Da. Așa și cu burs simplu. Te ai uitat, ai cumpărat. Aha.

Speaker A

Fix ca operația. E simplu. Tai și coș. Da. Deci i complicat aia două operațiuni aice cu și de aceea noi până în 2022 n am participat niciodată la bursă și noi acuma învățăm îmi spunea unul din bursa din România zicbă ei râdeau de noi că ai

Speaker A

noștri venea știți și loc să facă să facă achiziții pe termen lung cumpărau cum acuma guvernul s împrumută pe câteva zile așa și ăștia noștri cumpărau de azi pe mâine adică cumpărau numai de astea castani fierbinț numai cele mai mari

Speaker A

prețuri și îi râdeau. Băi, moldovenii pot cumpăra normal la bursă sau ei numai așa cumpără. Deci noi umblam ca în zăpăciți, ca năuci, nici nu știu cuvânt se folosesc și evident că asta s a transformat în A nu mai spun că a fost

Speaker A

poate și rea intenția aice deja știți o spun, dar banii ăștia s bani publici s ai noștri.

Speaker A

Păi îs ai noștri. Păi am plătit sute de milioane de euro în plus. Sute de milioane. Să răspundă cineva pentru asta.

Speaker A

Păi, până când văd că nu răspunde nimeni, numai noi cât răspundem. Eu vă răspund așa vouă, dar restul nu dumneavoastră. Când îți cumperi? Când îți cumperi pentru tine de la piață e una, dar când nu cumperi pentru aice eu

Speaker A

sper că noi vreodată vom rezolva. A fost rea intenție, a fost incompetență, dar până în 2022 noi am cumpărat pe contracte luni și acuma din păcate n avem contracte lungi. Și întrebarea de ce n avem contracte, de ce nu semnăm

Speaker A

contracte? Iar și din cauza că nu avem contracte, când te uiți atent, piața europeană s a dus în jos, prețul s a dus în jos și vorbim de prețul mediu de achiziție în Europa, iar noi dacă din la până în 2005 noi am fost de regulă

Speaker A

sub piața europeană, până în 2011 ne am apropiat de piața europeană, din 2011 până în 21 inclusiv am plus minus piața europeană, că atunci acolo fluctuat, dar la noi erau mai stabil și în generala aceea după aceasta noi am bătut recordul

Speaker A

Pe record plătim sute de milioane de euro în plus pentru achiziția de gaz. Acuma prețul la gaz se duce, că am luat aice prețul la gaz se duce în sus. Gazul trage după sine prețul la fertilizanță, la agricultură, prețul la și respectiv

Speaker A

asta duce producția agricolă, ți o duce prețul în sus. Ă materialele de construcți care sunt legate de gaz, de căld gaz, asta este metalul. sticla, cimentul se duce în sus. Deci suntem într o zonă neplăcută, trebuie s o spun

Speaker A

până ce nu i ca în 2022, dar senzația rămâne foarte neplăcută. Și să nu uităm că la noi acuma e mai scump din simplul motiv că din 22 până acuma la noi anual cam în 50 de bănuți se

Speaker A

scumpește la benzină, la motorină mai puțin scumpește acciza. Deci la noi cu vreo 1,50 2 RON în plus îl avem numai din cauza impozitelor. Adică la noi acuma jumătate din ceea ce plătim noi la produsele petroliere astea sunt

Speaker A

impozite. Adică nu i însuși motorina propriu zis. Da, că guvernul anul ăsta cât n ar fi de scump. În economie nu există rău. Da, cuiva e rău, cuiva e bine, dar s o scumpit banii, noi plătim mai mulți din buget. dobânză

Speaker A

bancare. Pentru noi e rău, dar dacă ne ascultă un banchier, el se uită la voi și râde. Băi, băieți, cum îi rău? Mai bine că acuma n a fost niciodată. Ei anul trecut, doi ani în urmă câștigau 2

Speaker A

miliarde RON dobânzi de la guvern. De la noi, nu de la guvern, că guvernul plătește la banii noștri. Iar anul ăsta numai pe dobânzele interne au peste 4 miliarde și ceva.

Speaker A

Deci cu aproape 2 miliarde de RON în plus. Și la dânșii e cel mai bine ei.

Speaker A

Da, să i felicităm că la dânșii îi cel mai bun an. Acuma asta nu i rău, dar lor le bine așa și aice. Deci guvernul anul ăsta câștigă sute de milioane de RON în plus de la de la TVA ul suplimentar

Speaker A

încasată în buget și evident acciz Ei, dar acciza e sumă fixă. Haideți un pic la gaz pentru că noi am avut această scumpire recentă la 20 RON și 30 de bani care i a scandalizat un pic opinia publică și acum apar vorbe chiar domnul

Speaker A

Chicu spunea ieri sau alta ieri într o emisiune că s ar putea să mai avem o scumpire de vreo 6 RON urmărind tendința care este riscul de a avea o nouă scumpire rămâne și să nu uităm că da riscul de eu până când nu

Speaker A

voi spune suma, dar riscul de a avea o nouă scumpire este unul real, nu cu o probabilitate foarte înaltă.

Speaker A

Hm. Deci eu nu vreau Bun. Asta a spus și ministrul. Da, da, da. Bă, băi, așa se întâmplă asta, că noi toți știm aceleași cifre. Acuma mai este ceva. Noi avem o presiune de a scumpi și energie electrică și dacă

Speaker A

gazul ă că aice văd că unii se agită cu lemnul cu tot. La noi gazul e o chestiune interesantă. Deci cine consumă la noi gazul? Sectorul energetic care produce căldură și energie electrică și asta se va scump gazul, va scump căldura

Speaker A

și energie electrică. La noi tariful încă nu s a scumpit nici la căldură, nici la energia electrică. Așa că aici urmează scumpirea. Al doilea este sectorul bugetar. Vom cheltui bani din bugetul de stat mai mult. Și al treilea

Speaker A

este populația. Dar la populație este un lucru foarte important. Cei mai săraci oameni nu au gaz. Eu asta am spus o de multe ori. Noi când am făcut analiza, din 40% din cei mai săraci oameni din țara noastră, vreo 500 de familii, îmi

Speaker A

cer scuze, da, aproape 500000 de familii peste 80% de în aceste familii, adică din 500 de 500000 de familii cele mai sărace 400000 nu se încălțesc cu gazul, cu lemne, cu sobe, cu nu lemn, asta încă e lux. Deci la noi

Speaker A

resturi vegetale, crengi, crenguțe, vreascuri se încălzesc cu tezic. 10% din trână se încălză. Avem 10% cu tezic încă se încă 15%. Da. Din cei săraci. Din cei săraci, adică din cei 500000. Adică se prnește vreo 50 600 de

Speaker A

familii în Moldova. Se încălțesc cu tezic în continuare azi. Da, da, da. Fac te zic. Eu am văzut, știți, unii chiar eu aice nu aș aici aș vorbi una e când omul ăsta știți, la dânsul într adevăr în culmea și limita

Speaker A

sărăcie am văzut un om foarte entuziasmat, adică om spune„Uite o fac de zic arăta cum făcea din cu lemn, adică om vedea că nu i sărac.

Speaker A

El consideră că nu i săracă. No, pe mine mea nu era bogat. Da, dar dumnealui se consideră că este un om gospodar, cum spunem, noi gospodar face economie de bani și el spune„Măi, care i sensul?

Speaker A

Uite, am animale, am tot pregătea. Deci omul foarte așaumat, nu numai așa, într un fel, bă, cât îs de prostuță alții că nu fac chestiunea asta. Deci noi avem zeci de mii de familii cu zic și avem lemne și la lemne

Speaker A

nu în niciun fel nu vrem să inducem că este o rușine să te încălzești cu dar sărăcie. Deci sunt uni sunt unii care fac lucrurile acesta fiind gospodari spune băi pentru ce să arunc are raț Da, da. Sunt unii care asta este o formă

Speaker A

de supraviețuire. Deci sunt sunt într o sărăcie energetică profundă. Apropo, doar în 2022 noi ne am dat seama că avem oameni care se află într o sărăcie energetică profundă. Ei au căldură pe iarnă, deci ca cantitate de căldură pe

Speaker A

familie de vreo opt ori mai puțin decât o familie medie. Deci practic adică stau în frig. Asta e. Da, ei stau în frig. Se încălzesc doar câteva ore pe cam câți sunt din ăștia?

Speaker A

Noi am calculat 500000 sunt săraci. 500000. Iar în atunci am calculat 500000 de familii. Nu 500000 de familii. Da. 500000 de familii sunt într o sărăcie energetică. Iar cei care sunt într o situație critică îs 1700 care real nu știu. Ei nu știu cum

Speaker A

vor trece iarna. Ei o trec în fiecare an, dar o trec printr o sărăcie o sărăcie energetică profundă. Da.

Speaker A

Ce înseamnă sărăcie energetică? Trăiesc într o camerăuță micuță. Se încălz se încălzesc doar câteva ore pe câteva ore pe noapte. Se încălzesc la o temperatură minimă admisibilă. Cu toate că dacă ai mai mult de 17° nu i plăcut, dar deja este un confort

Speaker A

termic acabat. Că nu mă nu îngheț în casă. Dar nu 17° un confort termic acceptabil. Dar vă dați seama mulți care acuma ne ascultă spui domn hai stai oleacă stai eu care vă ascult mie dacă mă mă țineți

Speaker A

la 17 nu eu știu cineva care nu dă voie mai mult de 17° omul așa vrea să trăiască asta i una când știți eu trebuie să facem diferența cum am spus și gospodarul acela este una când omul ia o

Speaker A

decizie asumată că el consideră că lui așa trebuie și alta când omul este nevoit să trăiască așa sp că oamenii sunt diferiț Da, da, da. Deci noi trăim într noi avem 500 de mii de familii care trăiesc într

Speaker A

o sărăcă. sărăcie și ei trăiesc în sărăcie energetică. Sărăcie este o noțiune care la noi n a fost dezvoltată. Eu cred că noi trebuie s o dezvoltăm. Nu este un fenomen nou, este un fenomen vechi. Dar cum am spus, gazul va duce după sine

Speaker A

scumpirea și altor produse. Și care i partea proastă aice? Cât ar fi de straniu suferă cei din orașe oamenii săraci din orașe, cei de la sate pot să facă conversia. Da. Deci el trece de la gaz, trece la lemne de la Dar cel de la

Speaker A

oraș, de la căldură centralizată, el nu are la ce trece. De la gaz nu are ce trece. Deci el este el nici măcar nu și poate da mai încet căldura, mai ales în blocurile Da. nu poate și el este el este captivul

Speaker A

unei stări de fapt. Și al doilea problemă, dacă gazul e o chestiune care oamenii cei mai săraci nu sunt afectați direct, da, atunci energia electrică lovește în toți, absolut în toți și noi avem riscul să cumpere energie electrică. Așa că pe noi ne

Speaker A

așteaptă o mică inflație și Banca Națională, mă rog, a prevăzut mică, domnule Ioniț, până ce da, până ce când zic mic iarăși ce am ajuns că la noi 10% asta înseamnă mică. Da. Noi după ce am avut 35% în

Speaker A

2022, îmi cer scuze la oameni. Eu ca economist știți să compar micul cu ce a fost, știți? Dar să mi cer scuze de 100 de ori, da? Noi o să vă pentru că această inflație mică vine după aceea inflație mare. Adică noi avem

Speaker A

noi deja avem niște prețuri foarte mari. Mersi. Eu la toți le explic de ce oamenii reacționează așa bolnăvicioși și eu le spun dacă pe un om sănătos îl lovești peste mână așa încetișor el nu trece. Dar dacă unul

Speaker A

a avut niște arsuri severe sau s au opărit, s a frip. Da. Da. Și aceeași lovitură aceeași lovitură e socială. Da. aice ca voi sunteți mai economiști ca mine. Și atunce inflația de 9% 10% este o inflație mică într un

Speaker A

context când e prima dată, dar când ea vine după un șoc din 22 care încă noi nu ne a recuperat. Noi, apropo, ăă la capitolul venituri, doar în 2025, 24, 25 am ajuns la puterea de cumpărare din 21, iar bugetarii și în special cei

Speaker A

din sistemul educațional doar în 25 26 ajung la 21. Dar vă dați seama că omul a trăit 22, 23, 24 a trăit mai rău și el vrea și el o dată de el deja nici nu el vrea să stabilizeze.

Speaker A

Nu, de el nu crede că trăiește bine. Deci că el a uitat deja că a fost bine, dar el a uitat, el știe numai de rău, rău, rău. Și acuma e că voi sunteți mai economiști ca mine. Da, da, da. Deci

Speaker A

această mini inflație, da, deci mini criză după o criză mare, deci este exact aceeași senzație. Ea se resimte cu mult mai intens.

Speaker A

Cu mult mai intens. Da. Deci și până unde va urca inflația? Până ce din tot ce avem noi, inflația în coridorul 7 9%, adică sub 10%. Dar mai mult decât prognoză?

Speaker A

Nu, mai mult decât Nu, nu, nu, nu suntem Suntem în Nu, nu, nu suntem în prognoză. Suntem în prognoză dar iarăși noi aice vorbim de faptul că situația rămâne într o incertitudine controlată. Da, vă aduceți aminte tot la

Speaker A

voi mai că am vorbit o incertitudine într o initudine într o incertitudine certă. Da. Deci suntem în zona 110 100 de 20 $ barelor de petrol și până ce noi suntem în zona aceasta de certitudine incertă. Da. Sau

Speaker A

incertitudine certă. Da. Incertitudine certă. Dar îs prea mulți factori care să ne ca cineva să poată face prognoză mai de de aice și toate prognozele care sunt făcute, consensurile, nu există un consens în rândul economiștilor că uite așa vor

Speaker A

merge lucrurile. Da. Asta i bine Îmi cer scuze cu Deci e cert. Da. Îi mai bine decât decât imprevizibilitate. Deci nu suntem într o imprevizibilitate totală. Suntem într o zonă așa imprevizibilă, dar cât de cât cu un coridor măsurabil.

Speaker A

Dumneavoastră ați spus că noi suntem mai economiști, noi nu suntem mai economiști. Noi nici nu privim economic din punct de vedere strict economic lucrurile. Noi privim mai degrabă din partea socială a lucrurilor.

Speaker A

Da. Da. Asta și asta câteodată dă mai bine. Asta câteodată dă mai bine. Că vedeți simț oamenii simt mai bine. Eu câteodată s mai rece în calcul. Eu câteodată sun mai rece în calcul.

Speaker A

Așa vă e meseria până la urmă. Da, da. Trebuie trebuie să faci calcul la rece. Dar economia, apropo, e și emoții. Deci economia fără emoție nu economie. Deci tu trebuie să simți până unde omul ramnă. Trebuie să simți unde

Speaker A

unde i limita lui de rezistență. Da. Că acuma mă uit reacția oamenilor cu mult mai violentă. Deci oamenii sunt cu mult mai iritați.

Speaker A

Mai iritați. Exact. Exact. Noi asta o simțim și asta o simț. O simte și guvernul. O simțe și parlamentul. Cred că o simte și președinț.

Speaker A

Cum o simte domnule Niță dacă acesta este toate scumpirile astea, toată viața asta care e complicată și poate pentru specialiști există o anumită certitudine, adică previzibilitate, dar pentru omul simplu, om obișnuit care nu se orientează în cifre și nu cunoaște

Speaker A

contextele astea, pentru om este o mare incertitudine, este o mare durere de cap. Da. lipsă de previzibilitate. Omul nu știe ce o să fie mâine, cum o să fie omul. Și ăsta este un factor profund, un factor de

Speaker A

stres. Și acuma, pe fondul acestui factor de stres, dacă omul nu știe dacă iarna o să câte grade o să poată face în casă, îți iese ministrul mediului și spune că eu o să vin cu poliția la tine în ogradă și

Speaker A

cu inspectorii de mediu și o să trebuiască să mi arăt factură pentru toate lemnele pe care le ai acasă pentru că asta un factor de stres deja care vine din partea unor autorități care ar trebui să diminueze acest stres, nu vi

Speaker A

se pare? Haideți să v o spunem așa. Dacă vă aduceți aminte criza din 22, cine și aduce aminte? Eu acuma nu mai țin minte toate cifrele, dar cred că o să trebuiască noi să revenim la subiectul ăsta. Ei să mi spuneți din

Speaker A

timp ca eu să pregătesc și cifrele. Dacă vă aduceți aminte criza din 22, noi ne era clar atunce ce se întâmplă.

Speaker A

Se scumpește gazul. Atunce partea bună Dumnezeu a ținut cu noi și a fost afară mai cald. Eu am demonstrat științific că un grad mai cald afară, dar noi fost peste 2° mai cald, îți dă un 5% economie la gaz și noi doar căldura de afară

Speaker A

având aceeași temperatură. Și atunci oamenii ce au făcut? A redus consumul de gaz de două ori că era scump. Și el s a redus în bază la trei factori. Primul a fost cald afară și am dat trebuie putem

Speaker A

să folosim mai puțin gaz. Doi oameni au fost mai responsabil. Eu mi am pus un aparat care mi a permis când plecam de acasă automat se închidea gazul, știți?

Speaker A

Și eu n am termostat Da, da. Nu, dar el automat se închidea, se pornea. Așa. Asta este consum responsabil. Și trei, cel mai important, oamenii au migrat de la gaz la alte tipuri de resurse și una dintre a fost

Speaker A

lemnul. Vă mai aduceți cineva aminte că noi trăim 500, noi trăim anual 500000 de scladometri de lemne. Da.

Speaker A

Metri stri. Da. Metri. Eu folosesc rus. Da. Metre ster. Cum îi? Stern. Metru stern, nu?

Speaker A

La voi învăț multe azi. Da. Metru stern. Deci noi noi 500000 de m Da. Se folosesc așa ca cuvântul ăsta greu îl pronunț. Și România atunci ne a donat peste 120000 de m extern. Adică practic România ne a

Speaker A

dat 20% din tot consumul nostru de lemne. De din lemne. Da. Atunci guvernul a făcut site ul lemne.med pare.

Speaker A

Da. Atunci a făcut că apăruse o problemă că noi avem lemne, dar lumea nu știe că lemnele la noi nu sunt repartizate uniform pe toată țara. Spre exemplu, un trșen und trăiesc eu avem 40% din pădurire. La sud avem 2% la sud nu i

Speaker A

deloc pădure. 2% 2% asta nu i deloc. Și aceea pădure de asta artificială care după ce a fost secetă au fost fâșiile forestiere ca să ne protejeze de vânturile uscate din steapă. Așa. Și acuma noi ce se întâmplă la noi foarte

Speaker A

mult, cel mai mult noi consumăm iarna vreascuri. Noi consumăm cred că vreo 1 milion, 2 milioane consumăm, dintre care vreascurile cel mai mult. Plus omul are lemnele lui de pe lângă gospodărie, taie un copac, face curăț. Eu fac în fiecare

Speaker A

toamnă curățare în copac și eu am cred că masă lemnoasă vreo 2 m³ la mine se adună chiar cu sterni. 2 m terni se adună doar din faptul că eu fac igienizarea grădinii. Ok. Și oamenii lucrul ăsta îl fac foarte multă lume.

Speaker A

Iar trei mai avem și furturi, ceea ce asta a vrut să spună. Iar dacă m ați întrebat pe mine, oameni care fură din pădure, eu cred că poate 0 1%.

Speaker A

Restul să spune peșleau fură cei din ocoalele silvice ce angajați. Da. Și atunce de ce să te duci tu cu toporul asupra omului că tot atâi se ocupă cu asta?

Speaker A

Deci pentru ce tu creează ți un sistem de management intern? Adică tu ca ministru trebuie să ți dai după ce spui cuvintele astea, tu nu faci altceva decât îți imputezi vina că tu ești vinovat și drept anunță demisia. Deci 99,99

Speaker A

din tot lemnul ilegal în Moldova nu taie omul simplu. Asta trebuie să fie clar la toți.

Speaker A

Și atunce tu având un sistem dar ăsta nu i anul ăsta ca Păi da, sigur că da.

Speaker A

Pur și simplu în condiții de criză cum este cum a fost în 22. Atunci în 22 ce s a întâmplat? Noi am calculat 1 kW de căldură din gază era 3 RON 1 m³ de gaz dă 10 kW de căldură.

Speaker A

1 kW de căldură din lemn era 50 de bănuți. Și atunci omul fără să facă mare matematică, el vedea că se încălzească cu lemne lui cu mult mai ieftin. Păi era de șase ori mai ieftin. Deci gazul era 3

Speaker A

RON kW și lemnul 50 de bănuți. Asta lemn care se vindea oficial, dar ăsta furat și mai ieftin. Da. De că el tot îl cumpără.

Speaker A

Omul îl cumpără numai că prețul mai mic. Și atunce se primește că oamenii migrează evident spre lemn și ecologiștii evident își pun întrebarea ce se întâmplă cu pădurile noastre că alta când tu tai pădurea în mod controlat corect și controlat asta tu chiar faci o

Speaker A

igienizare corectă a pădurii și alta când în ceeachea ta e Da, dar sancțiunea domnului Niiță sancțiunea pe care o amenințarea pe care o proferează ăștia de la minister ministru HDR nu i că o a fost prins omul că taie ilegal alt lemn din pădure și

Speaker A

caraca. Dacă el a cumpărat acasă, a găsit omul niște lemn o declarație după mine.

Speaker A

Păi asta i chestiunea. Adică deci încă o dată repetă. Tu ca ministru nu ai un sistem de control intern.

Speaker A

Tu ca ministru, habar nu ai ce se întâmplă în tot domeniul tău. Tu ca ministru ai niște oameni angajați în toate ocolile silvice care fac fraude. Ați văzut poză? Cine a pus poză? Copaci tăieți cu vopsiți.

Speaker A

Sunt o grămadă video. Da. Și tu după toate acestea încă vii și dai vina pe oameni.

Speaker A

C a cumpărat ilegal lemn. Păi tu i l ai vândut. C a cumpărat lemn tăiat vândut ilegal.

Speaker A

vândut. Tu l ai vândut. Tu l ai vândut. Deci dacă gazul scumpește și riscul este foarte mare, atunce cu certitudine încălzirea cu lemne va fi economic cel puțin de vreo Dar acuma lemnul iar a scăzut la preț.

Speaker A

Chiar în criză s a ridicat la 1000 și ceva. Acuma iar a scăzut. va fi economic cel puțin de vreo patru ori mai ieftin.

Speaker A

Cel puțin până când patru ori mai ieftin. Și dacă prețul la gaz nu i chiar mare, omul dacă știe și i scump, dar el nu se uită la preț. Când prețul la gaz se scumpește, oamenii trec la lemn și

Speaker A

riscul unor defrișări ilegale crește exponențial. Dar încă o dată repet, nu defrișează oamenii din sat, defrișează subalterne ministrului și asta înseamnă că noi nu avem un sistem viabil și funcțional. Și astăzi cine trebuie să l facă sistemul ăsta?

Speaker A

Nu cred că ministrul nu știe cine defrișează lemnele din copacii din Băi, hai să nu zic mai multe acum. Da, ideea mai este o chestie, domnule Ioniță. Când cumperi ceva, nu neapărat păstrezi bonul, mai ales la lemne.

Speaker A

Bonul este o dovadă a garanției. Când cumperi ceva și tu bonul îl poți păstra, deci legea te obligă să l păstrezi până când ai ieșit din mag.

Speaker A

Nu, dar ce garanție aștepți de la lemne? Tu dacă n n a ars lemnul bine, te duci cu bonul la la o coloselă și poți. Încă o dată repet. Deci asta se asta Deci este o un tupeism care nu ți l poți

Speaker A

imagina. Deci tu fiind într o incompetență totală de a crea un sistem de control intern care să nu permită frauda, să ai acuma gâtul oamenilor. Păi nu trebuie să te întrebăm pe tine de ce Dar pe mâine poate să mi vină fiscul să

Speaker A

mi ceară să mi ceară factura la frigider și să mi ceară factura la telefon și și dacă eu n am această factură să mă sancționez așa cum se întâmplă.

Speaker A

Deci după mine a fost foarte neinspirată. Sper că și va cere iertare de la toți cetățenii Republicii Moldova.

Speaker A

Și încă o dată repet, 2500000 de oameni sunt oameni unești și oameni corecți și avem niște subalterne ministrului și un minister responsabil care nu care sunt vinovați și cărora trebuie le imputat vina. Ei taie pădurile, nu noi.

Speaker A

Ei taie pădurile ilegal. De partea legală nu vorbesc ilegal. Deci asta este. Așa că sper ca astfel de declarații neinspirate, fă ți ordine în minister și a să fie tot bine.

Speaker A

Tupeu. Tupeu fără margine. E un tupeism așa care și Dar știți de ce? Spuneți ne că noi le dăm voie.

Speaker A

De acord. Noi credem că asta i normal. Loc noi să strigăm în gura mare la dânșii de ce să stai legal pădurile? Loc noi să le imputăm vina. Băi, ce minister ai tu acolo? Și să cerem demisia dacă nu fac ordine.

Speaker A

Da, chiar eu ajung și spui că voi sunteți de vină. Cumpărați lemn ieftină de la furat de noi. Furat de noi.

Speaker A

Trimite mi poliția să verifice bomba. Lemnul care l ați cumpărat de la noi, care l am furat și l am tăiat. L am tăiat ilegal. L am furat și vindem vouă.

Speaker A

Bă, ce s de bravă, bă. Dar s bravă, băi. Dar și dacă lemnul l ai cumpărat cu doi ani în urmă, de exemplu, și nu l ai folosit?

Speaker A

Dar nici nu vreau să discut. Deci încă o dată repet, încă o dată repet, unicul vinovat în toată chestiunea asta este cel care nu și a putut până în ziua de astăzi creeze un sistem de control intern care să preîntâmpine și să

Speaker A

minimizeze la maxim astfel de incidente. Punct. Da. Bun. Să mergem mai departe. Tot la energie rămânem.

Speaker A

Cu câteva săptămâni în urmă, cred că o săptămână urmă, ministrul, premierul Vasile Tofan a spus că va scădea numărul persoanelor care vor beneficia de compensație.

Speaker A

Recent, Ministrul Muncii și Protecției Sociale a spus că va încerca să vorbească cu prim ministrul, va încerca să l convingă să rămână totuși la același nivel ca în anii precedenți, doar că bani nu s.

Speaker A

Da. Și banii nu s, dar în același timp cei de la minister au zis că vor lua la puricat fiecare cerere, vor vedea fiecare persoană ce venituri. Să le să le lămurim pe rând. Dacă ne uităm atent granturile care au venit în Moldova din

Speaker A

22 încoace, nu știu dacă am publicat la voi graficul sau nu l am publicat, dar pe pagina mea Uniiță.mD îmi pare că este deja. Am făcut acuma analiză suport financiar extern. Deci granturile care au venit în Moldova de la 2022 încoace, ele au o un

Speaker A

patern, au o o ștampilă care se vede clar. Vin în trimestri 34. Am vorbit data trecută despre asta. Da.

Speaker A

Deci noi practic n avem capacitate de a trage de granturi decât Uniunea Europeană ne ajuta în perioada rece anul dădea ca noi supraviețuim. au făcut lucrul acesta, dar în acest an până ce vom avea minimul din toate timpurile

Speaker A

care să vi le puteți imagina. Am avut în toată istoria noastră am avut cred că un an a fost pe vremea lui Voroni în un an și a fost acuma. Deci practic așa de puțin n am avut niciodată.

Speaker A

Posibil că Uniunea Europeană văzând toată criza aceasta va mai lua decizia să ne ajute, dar nu va fi ca în 22.

Speaker A

Știți, în 22 ne a prins pe a venit pe neprins de veste. Da. Și atunce guvernul prima dată a dat la toți ajutor. Tot ce ar trebuit să facem noi în această perioadă să creăm un sistem de evaluare

Speaker A

într adevăr a oamenilor săraci. Ăă e bine să i ajuți pe toți, dar când nu ai bani, că nu ai anul ăsta. Deci finanțare externă sub formă de granturi nu avem. Până ce n avem, poate vor veni legat de criză energetică. finanțare

Speaker A

externă sub formă de împrumuturi care sunt doar ne ajunge să întoarcem datoriile vechi. Finanțarea internă scumpește zi cu ziată și pe termen foarte scurt.

Speaker A

Bani n avem și suntem nevoiți să majorăm presiunea fiscală și nu te ajută. Da, gaura de 21 asta transformă în 23 de miliarde RON și atunce tu efectiv nu ai bani cu să dai și apare chestiunea asta de verificare. Noi nu suntem de prinși,

Speaker A

dar în principiu în țările dezvoltate unde există un sistem pus la punct, cel care solicită suportul statului în perioadă pentru așa, el acceptă ca să fie și verificat.

Speaker A

M Da. Noi n avem sistem verificare, iar ei deja ne dau elementele că dacă omul transmit mesajele Da, dar asta este trebuie să acolo înainte era cu frigider, cu televizor, cu ce și acuma Da, da. Iau excursiile. Adică ei vor căuta

Speaker A

niște metode indirecte de estemarea sărăcie. Adică cumva statul spune în felul următor: vrei ajutor pentru perioada rece a anului, dar o anul ăsta ai fost la odihnă peste hotare, nu merge măi.

Speaker A

Dar știți cum interpretez eu de fapt, domnul Ionițu, eu mai degrabă văd chestia asta ca o tentativă de descurajare de a depune cerere la Da. Așa nu așa și este. Deci omul când aude că va fi răscopit va

Speaker A

întoarce casa pe Deci statul ce face? Statul îți creează niște bariere începând la bariere psihologică, terminând cu bariera administrativă, terminând cu aceea, trebuie să vii în anumită zi undeva. Deci toate lucrurile acestea le face ca oamenii care sunt

Speaker A

încă lingă limita supraviețuirii să dă alegamete de mâine. Da. Și da, dar asta o fac mai mulți. Adică, dar e un mecanism așa mai perfibil.

Speaker A

Nu i frumos. Da, mai ales că tot ăștia de la guvernare ne au obișnuit în ultimii cinci ani și au dat cu cu foarte multă bunăvoință. Având noi n avem noi n avem noi n avem deci noi încă

Speaker A

n avem sistemele Ministerul Muncii și Protecției Sociale deja cât de cât a creat niște mecanisme prin care poate depesta și o listă de oameni pe care îi ajută și ei știu, dar suplimentar la aceasta pe perioada rece a anului știu

Speaker A

că lista trebuie extinsă și că aici e problema până unde o extins. Da. Deci că iau iau beneficiarii lor, iau o listă de oameni, famili știu cine s săraci. Da.

Speaker A

Da. familii cu dizabilități, familii cu bătrâni singuratici cu dizabilități. Adică sunt mai multe criterii. Eu țin minte cândva calculasem câți persoane ă fiți atenți, peste 75 de ani singuratici cu dizabilități. Da, avem și așa ceva.

Speaker A

Vă dați seama, el e singur și după 75 de ani și încă și cu dizabilități.

Speaker A

Probleme. Noi avem și ei iau toate lucrurile acestea, dar pe perioada recei vor să extindă lista și din câte îmi dau seama foarte mulți care în 22 și ulterior au primit acuma nu vor beneficia de ajutor și statul începe deja să i traseze

Speaker A

aproximativ are statistica făcută așa o distribuție pe categorii sociale și avem săr cum era sub limita sărăcie Da, da, da, da. Sărăcie absolută.

Speaker A

Da, el este, tu ai numărul, dar trebuie să știi exact câ cine e el.

Speaker A

Exact. Dar dar noi vorbim de niște proporții copleșitoare. Noi când vorbim de sărăcia absolută, ce vrei 40% 40% și aia cu sărăcia extremă în jur de sub 30% ceva de genul ăsta.

Speaker A

Da. Da. Așa că cum v am spus eu. Deci noi avem 500000 de Păi noi avem capacitate măcar la ăștia care se află în această extremitate să vrea și să i vadă care sunt unii care noi când am calculat

Speaker A

sunt unii care mai mănâncă și carne câteodată. Da. Da. Deci noi am noi avem 500000 de familii care se află într o sărăcie energetică profundă. Dintr înânși 1700 sunt critic iar cei de la Uniunea Europeană calculați 500 care trebuie

Speaker A

ajutați în orice circumstanță. Da, ai cifra 500 1700 500000 și când vorbim de familie asta adică plus minus înmulțim la doi. Da. Numărul de persoane.

Speaker A

Da. Da. Doi întreg doi întreg și doi întreg și 4. Când vorbim de 500000 de familii noi vorbim de 1 milion de oameni.

Speaker A

Ă Da. 1 milion de oameni, da. 1 milion de oameni care se întreb. Păi asta e mai jumate de populația care trăiește.

Speaker A

Da. Da. Aproape jumătate, 40%. Da. Și atunci statul se gândește, primii 500 sigur ajut, următorii 120000 până la 1700 tot îi ajut și după aceasta văd de la 170 până la 500000 până unde ajută.

Speaker A

Cum să mai fac un pic de economie pe sărăcie? Înțelegeți? Deci statul tot are gradări și atunce când a fost dintâi i am ajutat pe toți. Pe urmă am zis nu i ajut pe ăștia și acuma statul încearcă să vadă

Speaker A

dintre ăștia 500000. care se află într o sărăcie energetică. Câți dintrși s ar descurca singuri, noi estimat medis viitorul în 2022 cu 1700 nu se pot descurca.

Speaker A

Eu cred că numărul au mai crescut în că ceilalți ce fac? Cum se cum m ați întrebat cum se descurcă? Mai are mici economii, are de unde să împrumute.

Speaker A

Da. Deci el mai are vreun copil care mi ai trimit? Da. Da. Și atunce el cumva eu știu precis, dar 1700 nu are economie, e plin de dattorie, nimeni nimeni îl împrumută, deci n are de unde lua.

Speaker A

Deci e omul care îi înconjurat pe împrejur doar de rău. Dar restul el nu are, el se află într o sărăcie profundă, dar el nu mănâncă, îi împrumută cineva, îi împrumută, cineva îi dă și el cânecnește, dacă se poate așa.

Speaker A

Da. Apropo, ecă mi am amintit acuma în contextul acestor discuții. Apropo de mai are omul pe cineva peste hotare? Îi mai trimite niște bani? Mai am am cred că am deja trei persoane de peste hotare care î povestesc așa un fenomenază

Speaker A

peste hotare mulți ani, cam mulți ani ai noștri. Și în ultima vreme foarte des se întâmplă că oamenii trimit acasă 200 300 € prin bănci și băncile le le blochează tranzacțiile, ceea ce înainte nu prea auzeam, dar acuma tot îmi spune lumea, îi le

Speaker A

blochează tranzacțiile și încep îi iau la puricat. Dă mi contractul de muncă cât ai câștigat, care i destinatarul, care i scopul acestor transferuri și așa mai departe. Adică am cel puțin percepția mea este că s a pornit un

Speaker A

proces foarte intens de verificare nu numai ogrăzile oamenilor, fiecare băț care cu factură, dar inclusiv toate toate toate aceste tranzacții. Ce se întâmplă, domnule Ioniț?

Speaker A

Nu cunosc acest fenomen. E posibil, e făcut poate e posibil și în contextul politic în felul acesta. Eu, dar nu e vorba de oameni din Da, da, da. Știu, știu, știu. Păi e așa se face. Deci eu, în opinia mea,

Speaker A

în toți anii, din ceea ce vorbeam noi, remitență în favoarea persoanelor fizici, era și o mică parte de bani care cum numai remitențe nu erau. Întotdeauna a fost, dar fenomenul nu i mare. Și atunce eu nu cunosc așa ceva, dar

Speaker A

dar tu casul l ai l ai interzis? Da. Tu cashul nu mai poți să l admit. Eu ad nu casș po ai mutat totul pe transfer oficial.

Speaker A

Nu poți aduce. Poți aduce cash în Nu poți aduce, dar în vedere că nu poți cumpăra cu cash. Acolo să l limitările eu eu cred că în cea mai neinsperată perioadă fac lucrul acesta, dar eu nu cunosc de așa fenomen. Chiar am să mă

Speaker A

interesez dacă băncile băncile au acum așa ceva. Cunoașteți clientul. Da? Deci băncile au așa ceva. Cunoașteți clientului. Și de multe ori băncile sunt mai au niște regori cu mult mai stricte.

Speaker A

Deci când Banca Națională le a pus criteriile lor că cum ei ca să fie să fie, știți, să evite orice risc, băncile de multe ori sunt mai categorice decât ar trebui să fie.

Speaker A

Parcă ar fi fisc, se transformă într un fel de fisc așa. Da, ei au Eu nu cunosc, dar eu înțeleg raționamentul lor, dar n apropi să nu creadă cineva că eu s de acord cu asta.

Speaker A

Domnuleț, mai avem o știre care ne a atras atenția. Ucraina ar putea folosi depozite din Moldova pentru stocarea alimentelor. Ce înseamnă asta?

Speaker A

Ce fel de alimente? Posibil că noi avem de o pildă noi avem capacitate de depozitare. Nu cred. Eu mi e greu acuma să spun care i capacitatea Republicii Moldova de depozitare. Noi avem capacitate de depozitare. Presupun că Ucraina având o problemă de

Speaker A

logistică, eu sunt două tipuri de Primul gând, știți care mi a venit ă Pânica. Știți depozităm Pânica care înseamnă grâu.

Speaker A

A nu, că noi avem diferite. Deci noi, Republica Moldova are rezerve strategice. Da. Și fiecare țară are rezerve strategice.

Speaker A

Și Ucraina ar putea fi asta, că și depozitează o parte din rezerve strategice în Republica Moldova.

Speaker A

Al doilea este rezervele comerciale și mie, eu din știre nu mi e clar. Deci dacă vorbim de rezervele strategice, asta este un subiect.

Speaker A

Dacă vorbim de rezerve comerciale este alt subiect. Adică companiile din Ucraina se confruntă cu riscuri de stocare a produselor și nu au capacități. Cu toate că eu m aș mira că Ucraina nu are capacități, dar cred că riscuri,

Speaker A

nu are capacități de securizare. Da. Și atunce Da. Și atunce dacă vorbim de ă stocare comercială e o afacere pentru a noștri. Noi avem foarte multe frigidere create în ultimii 15 ani. Noi n am avut pract deloc să

Speaker A

frigiderile astea industriale. Acuma e plină țară. Avem cred că cel puțin vreo 1000 de frigidere și comerciale industriale. Da, industriale și ele ar fi bine pentru noi.

Speaker A

Dar ce depozitează? Ce ce înseamnă rezervă strategică de hrană? Fiecare țară Fiecare Moldova. Din ce constă aceste produse?

Speaker A

Fiecare țară are rezervă toate tipurile de rezervă. Începând de la pantofi și terminând păcură, motorină, benzină, grâu zahăr carne conserve tot tot tot ce vă puteți imagina, fiecare țară are rezerve strategice. Ele sunt secrete de stat și o dată într o anumită

Speaker A

perioadă ele se se reînnoiesc, se introducă în comerț și să cumpără stocuri noi. Fiecare țară face toată reînnoirea, toată asta este secret de stat, dar și Republica Moldova are stocuri de rezerve. Primeam noi în anii '90, mi amintit acuma, dacă vă

Speaker A

amintiți, veneau culpe din astea. Da, da. Ele erau din rezerve, acelea erau militare, acelea erau armate, dar noi avem în afară de armate are și armata. Asta i separat.

Speaker A

Noi am avut cine a prins Uniunea Sovietică, țin minte când se vindea carnea înghețată. Era din rezerve strategice. Scoate. Noi și acum avem produse din rezerve strategice care sunt comercializate sau ele sunt date?

Speaker A

Eu nu știu dacă e secret. Din cât știu ele se dădeau la pentru consumul instituțiilor publice foarte multe.

Speaker A

Armată de exemplu se Da, da. Na, da. Așa corect. Da, da, da. Nu i mare. Cum îi secret volumele cantități? Eu cred că nu vorbim de rezerve strategice ale Ucrainei. Eu presupun că vorbim de rezervele de stocurile comerciale și dacă asta sunt

Speaker A

pur și simplu produse alimentare ca și în cazul cu calea ferată pentru Ucraina e o problemă, dar noi o putem ajuta și mai salvăm oleacă și mai câștigăm și niște bani.

Speaker A

Da. Și salvăm economia noastră. Adică eu nu cunosc toate de subturile, dar din ceea ce văd eu, dar din dacă e că rezervă comercială este o un mic ajutor care n o putem oferi Ucrainei câștigând niște bani.

Speaker A

Domnule Ioniță, ca să facem o concluzie pe final, la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă și ce să facem?

Speaker A

C ar trebui să știe omul simplu parcă dădeam pozitiv. Știți, eu mă uitam că acuma la noi creșterea economică a dat biroul statistică 0,6% jumate de an, 0, al doilea avans avem un avans economic de 0.

Speaker A

O, suntem ca la coada Europei. Dar avem o ușoară accelerare și parcă arată lucrurile să fie bine în agricultură.

Speaker A

Parcă arată să fie bune în agricultură. Avem o așa, eu am făcut recent o analiză, cine vrea poate să urmărească.

Speaker A

Dar la capitolul prețuri și turbulență intrăm într o zonă de turbulență. Partea bună că arată a fi o zonă mai slabă ca în 22. Dacă deja omenirea s a adaptat, știți, oamenii se adaptează la celea.

Speaker A

Partea răcă neplăcut și după câțiva ani de zile de uitați, au fost 22 prețurile, războiul, energetica. După asta agricultură 23 prost, 24 relativ prost.

Speaker A

Anul ăsta parcă e bine la agricultură, așa că anul ăsta parcă e așa o combinație dintre revenire și cădere. Deci e cam cam așa. Deci o revenire în cădere sau nici nu știu cum spun, o cădere în revenire. Da. O cădere

Speaker A

când neai începem să ne revenim și iară lovitura o primim. Până ce nu văd să fie extrem de grav, dar aș folosi noțiunea neplăcută. Deci nu i grav, dar dar e neplăcut.

Speaker A

Nu i rău, dar nici tare bine. Da, că până ce așa, cu toate că cei care ne ascultă când se audă domnul Ioniță, gazul scumpește, energia scumpește, căldura scumpește, produsele alimentare urmează să scumpească.

Speaker A

E binele despre care și cu voi că nu vedeți ce se întâmplă. Adică ar putea fi și asta dar se descurcă guvernul, domnule Iț.

Speaker A

Urmăriți complicat. Eu cred că după ce acuma majorăm deficitul balanț deficitul în cerc cu deficitul bugetar, relația cu femeie cred că e tensionată că uni au avut loc niște discuții cu femei recent.

Speaker A

Până să văd bani. Politica fiscală a fost avem deja. Până nu văd banii pe cont.

Speaker A

Hm. Nu cred nimic. Dar dar acordul nostru sau ce se negociază e acordul ăsta. Eu am înțeles că e fără finanțare.

Speaker A

Da. Păi eu ce spun? toată discuția care o aveam cu femei, toată discuția cu Uniunea Europeană, tot suportul ăsta, eu la sfârșitul zilei mă uit pe pagina Băncii Națion Ministerului Finanțelor și mă uit, au ajuns banii în cont sau n au ajuns. Și

Speaker A

dacă n au ajuns banii în cont, spun, da, o discuție a fost interesantă, a fost utilă, dar bani nu s. Așa că până ce noi bani de la Uniunea Europeană nu prea avem că Uniunea Europeană cred că este

Speaker A

îngrijorată de evoluția treburilor din Republica Moldova. A fost criza din 22 neajutat, a fost 23 ajutat. Mara e impresionată de a fost alegerile din 2025 ne au ajutat și ei văd că tot sprijinul care ne l dau ei nouă

Speaker A

duce ca berea nesip. Am văzut am văzut zilele trecute o știre că Comisia Europeană amețește de ritmul reformelor pe care le facem.

Speaker A

Sunt de acord și mulțumită la aceasta. Granturile care erau la un nivel rușinos de 2 miliarde și de RON au crescut până la 1 miliard 600.

Speaker A

Am crescut în jos. Am crescut în jos. Da. Deci eu toate declarați toate declarațiile îmi plac, dar noi în loc de 12 miliarde de RON granturi că cât ar trebui să avem ca o țară care suntem stimați și respectați,

Speaker A

am planificat, am plecat, am planificat mai puțin de 3 miliarde și vom colecta de două ori mai puțin, vom primi de două ori mai puțin.

Speaker A

Și de aceea eu ori ce lucru, la sfârșitul zilei deschid bugetul și mă uit banii au venit sau nu? Nu se fac două luni de la învestirea guvernului. Tofan. Știe ce face prim ministru?

Speaker A

Cum îl vedeți? Ce al ăa Moldova. E un singur lucru. Un singur lucru m a îngrijorat. Eu nu cred că dumnealui a realizat. Eu nu prea privesc interviurile că Dar am văzut l am văzut și eu. Unde el

Speaker A

așa cu o față senină povestește cum de trei ori s a întâlnit cu un fost prim ministru, un simplu prim ministru. Hî, și îi cerea instrucțiuni cum spreia organele de forță, un alt.

Speaker A

Pentru mine a fost strani chestiunea aceasta. Da, pe mulți ani nedumerit. M Sper că eu ceva nu înțeleg.

Speaker A

Am avut așteptări până când le am, dar cum am spus o, voi repeta o frază care am spus o la investirea lui.

Speaker A

Așa de multă speranță din partea oamenilor de afaceri ca la domnul Tofan, eu n am văzut, o spun așa cum este. Eu am urmărit mulți prim miniștri care au fost investiți și noi am făcut o eveniment. Deci așa eu am

Speaker A

rămas șocat, adică oamenii de afaceri care discutam în privat reprezentanți de al asociației, sincer că n aveau nicio niciun interes să să facă gândeau la interesul lor și la interesul businessului. Eu eu n am văzut în n am

Speaker A

văzut niciodată așa de multă speranță și îmi pare că la voi am spus o este cel mai grav lucru când asta se duce rapid și credeți că se duce până când nu până când în ceea ce discut cu oamenii de afaceri rămân încă

Speaker A

extrem da extrem de optimiști în așteptări dar nu știu cât durează că asta nu durează mult noi am făcut un studiu în GGăzia mulți ani în urmă și noi am stabilit că ăă așteptările oamenilor s au epuizat în

Speaker A

șase luni. Deci a fost ales noul Pașcan. Nu, nu, nu, nu i mult, nu i mult. A fost ales noul Bașcan. Noi am urmărit și peste șase luni de zile am văzut cum gata, deci nu n am să dau numele

Speaker A

Bășcanului ca să cred că se repetă lu tot. Apropo, eu după multe discuții astăzi îl recomand pe pagina mea am publicat 10 lucruri care le vor găgăușii de la de la noul Boșcani pentru că nu i în tema noastră, dar a fost

Speaker A

la domnul Stăoglău. Eu nu am vrut să zic asta că noi de viitor nu ne implicăm politic, dar noi lucrăm am lucrat foarte mult lângă Găuzea și am rămas surprins acolo apropo de ceea ce văd ei, adică de

Speaker A

mult nemulțumirea lor din regiune, despre faptul că ei înțeleg că sunt folosiți ca unalt contra Chișinăului. Ei vor autonomie, vor un Pașcan puternic, dar vor unul care discută cu Chișinăul.

Speaker A

Adică ei cumva vor o relație, nu vor asta m a șocat. Vă rog, citiți și eu poate vor o relație foarte bună cu Chișinăul care respectă autonomia lor. Deci cumva e foarte interesant. Adică ei își dau seama că modelul lor cum a fost până

Speaker A

acuma de de folosiți găgăuji contra Chișinăului, ei înțeleg că asta e un model falimentar. Deci ei vor o găgăuzie puternică. vor. Ei spun care i sens că avem găgăuzea că se uită limba, oamenii foc din găgăuze. Suntem săraci, adică ce

Speaker A

i cu găgăuzia asta? Ei vor o găgăuze puternică, Doamne, știu găgăuza unde au economie și cu o relație corectă cu Chișinău. Deci ei vor un Pașcan puternic, principial, dar flexibil și capabil să discute Chișinău. Dar am pornit de la aceea jumătate de an

Speaker A

atunci. Acuma cred că mai repede, vreo trei luni durează până ce se evapor așteptăm.

Speaker A

Două luni a trecut deja. Da. Deci, dar ă vă spun cum este așa de mari ă așteptări pozitive n am văzut de mult timp, să nu zic niciodată, dar n am văzut de mult timp și ar fi regretabil

Speaker A

dacă ele se ardă. Știți, cu cât s mai mari așteptările, cu atât mai mari de Da. Și mai este încă un lucru. M am uitat astăzi dat o cu osăa. Da.

Speaker A

Cred că asta ar fi trecut altădată, dar acuma mă uitam cine a organizat evenimentul, omul așa într o într un șoc încearcă să explice și voiam să i scriu chiar, dar dacă nu ăla să asculte domnul Curmei, în sensul o să spun

Speaker A

domnul Curmei, nu ține nici dumneavoastră, nici de prim ministru. contextul în care ne aflăm și oboseala oamenilor.

Speaker A

Dacă era evenimentul s a organizat patru ani în urmă mergea cu aplauză, dar acuma nu sunteți de vină nici dumneavoastră și nici prim ministru.

Speaker A

Dar cum nu i de vină, domnule? Da, nu, eu vă spun. Tot asta a apărut în contextul erodării police politice.

Speaker A

Hai, haideți să vorbim. o societate pe acțiuni și statul Republica Moldova sunt chestii comparabile la nivel de gestionare.

Speaker A

Da, vă spun, există o carte ăă se numește Reinventing the Government în limba engleză.

Speaker A

Deci cum trebuie să fie o super guvernare modernă, o guvernare eficientă, o guvernare cu rezultate, o guvernare în folosul populației, o guvernare pentru oameni și spunem în administrația în administrarea publică trebuie să fie un spirit antreprenorial.

Speaker A

Mai mult cu atâta, în 2016 de viitorul am ne au logat olandezii ca să verificăm calitatea, cât îs de mulțumiți clienții, adică cetățeni Republicii Moldova de prestația statului.

Speaker A

Așa. Deci și ei ne au rugat, vă uitați la oameni, nu ca la alegători, dar ca la clienți care să răspundă. Băi, ție îți place cum lucrează Ministerul Muncii și Protecției Sociale? Îți place cum lucrează întreprinderea de stat?

Speaker A

Multelecom. Noi am făcut pe Mall Telecom. Îți place cum lucrează agenția? Am uitat ce agenție îmi pare că am luat ANR ul. Da. Am luat și o agenție și o minister și întreprindere.

Speaker A

Chestiunea aceasta dată frumos și într un context unde oamenii așteaptă, bă, ăștia au venit și acum așa ceva fac. Era să meargă într un context. Bă, ce fac a ăștia? Da.

Speaker A

Deci înțelegeți ce vreau să spun? Dacă era asta prin 2021 când Doamne, băi, vin ai ăștia, vor o nouă abordare, vor ceva, orice nu făceai era să fii primit de oameni, băi, vor ăștia ceva să facă.

Speaker A

Acuma orice faci, ăștia mai fac o trasnaie. Deci înțelegeți care optica optica s a schimbat. Prima dată când am citit această inscripție sa Republica Moldova, am perceput o că cei care au inventat sau care au scris chestia asta insuflă

Speaker A

ideea că văd Republica Moldova ca pe o afacere personală. Doamna Durleșteanu la noi aici a spus așa el știu eu acuma nu vreau să fiu avocatul lor dar în general în arta administrării publice da în alta guvernări da că noi când ne

Speaker A

uităm că acuma ăștia nu pot cumpăra gaz normal nu pot așa în Statele Unite există zeci de cercetări și există o carte foarte bună reinventarea guvernării și ei spun atâta timp cât guvernarea este una de asta așa nu poți deci guvernarea

Speaker A

trebuie să fie una cu cu mintea deschisă, o guvernare care să aibă ca un trebuie să fie ca un spirit antreprenorial. Deci tu la guvernare trebuie să fii ca un antreprenor în sensul bun a cuvântului. Te gândești cum

Speaker A

cu cel mai mic cost prestezi cel mai bun serviciu și ai cel mai mulțumit client.

Speaker A

Da. Iar clientul este cetățeanul. Și asta a fost ideea. Iar faptul că a fost atât de negativ preluată de oameni este legat, nu că însuși ideea ea au fost nătând dată, dar din cauza că acuma oamenii sunt atât de obosiți de politic.

Speaker A

Nu numai obosiți, domnule Ioniță. Ăă am folosit cuvântul obosiți. Spuneți nu obosiți. Dincolo de faptul că oamenii sun stresați și sun încordați, noi vedem că beneficiarii acestei afaceri, între ghilimele sunt acționarii acest aceste Exact. Mersi. Și atunce o idee bună, Da.

Speaker A

care arată că eu lucrez într un spirit inovativ pentru cetățean, ca el să fie mulțumit. După cum știți că un om intră într un restaurant și chelnerul ce doriți, vă rog, cum vreți, cum spune, ce ce înseamnă administrator

Speaker A

servitor, slugă și de la o idee bună, noi acuma în capul nostru avem funcții nesimțite, salarii de 1 milion RON utilizarea funcției în scopuri personale. numirea mii de oameni, creștere număr de funcționari cu mii de persoane și clientelă de partid care folosește asta

Speaker A

carmușcă că ăsta i cuvântul cel mai bun și atunce prnește că o idee frumoasă care lucrează în multe țări adusă într o zonă unde noi nu ieșim din scandal în scandal unde te trezești cu mii ca ca păduchi. Îmi cer scuze că folosesc

Speaker A

noțiunea asta care o împăgină ca niște căpușă care o căpușă e mai bun cuvântul care suc sângele acuma și unii cu lor l rol care îl au cu ben n aduc nici un beneficiu că nu ți aduce nici o

Speaker A

utilitate nu unica ce fac ei suc banii statului în scopuri personale. O nimerit ca nuca de perete. Da. Deci nu ideea e proastă, dar ea a dus într un mediu adaptată la realitatea obiectivă extrem de nociv și mă uit acum la domnul

Speaker A

Curme și să nu problema nu este în oamenii de afaceri care s au adunat acolo. Problema este că domnul prim ministru Vasile Tofan stă pe fundalul unei asemenea instituți și nu vede o problemă problemă. Da. Deci el nu el n a

Speaker A

realizat. Deci el acuma nu trebuia să gândească când a văzut Moldova sa, nu trebuia să gândească la cartea reinventarea guvernării care i făcută de niște gânditori. Cum trebuie de guvernat o țară tratând oamenii ca clientul tău în sensul bun a cuvântului,

Speaker A

dar trebuie să gândească, băi, în țara asta, în plută de căpușă unde suc sângele din oameni, ultima a făcut o evaluare și a constatat că nu mai sunt așa de multe căpușile astea. Nu s mulți. Vreo 23000 sau câte acolo.

Speaker A

El că o numare 100 și ceva. Apropo, a făcut o investigație TV8 zilele astea și a anunțat că în investigație se spune că mai mulți șefi de întreprindere aveau salarii pe hârtie de vreo 20 30 400, dar ajungeau până la

Speaker A

100000 salariul datorită sporurilor. Adică de exemplu șeful șeful de la aeroport lua sporuri pentru eficiență și performanță. Eu aș introduce în lege o normă la toți angajații publici să fie interziți, să publice salariul lor, să publice veniturile lor. Bă, eu am

Speaker A

venituri. Și atunce la noi toată șmechereala asta cu de urnă, cu de asta, cu de asta e băgat anume ca să avem evitarea aceasta. Eu țin minte când primul om a ieșit în public și a spus venitul lui, că el spune spun salariul

Speaker A

sau venitul. Zic, nu spui venitul. Spune cât câștigi. Nu. Da. Și el a spus venetul și tu a sărit tot și el spune: „Bă, dar ăsta eu l am scăzut până la mine era mai mare și în țara asta mii de oameni care au dește

Speaker A

mii. Așa că pentru persoanele publice trebuie să existe noțiunea de venit știm nu lunar, dar venitul anual.

Speaker A

Venitul meu anual este atâta. Apropo, noi avem vreo 10000 de milionari acuma care primesc salarii mai mult de 1 milion de RON și din câte îmi dau seama majoritatea sunt la stat ăștia despre care vorbim noi. Da.

Speaker A

Stat la stat. milionari ar trebui să f Apropo, am făcut o analiză unde a crescut cel mai mult numărul de oameni cu salarii mari.

Speaker A

Trebuie să l public acuma că eu l am făcut pentru mine, dar nu l am publicat mai niciodată. Ei să mor.

Speaker A

Îl discutăm data viitoare la emisiune. Da. Îi sectorul public. Deci în sectorul public să ne bucurăm pentru Dași.

Speaker A

Ne bucurăm să fie fericiți și să aibă parte. Da, da. Da. Mulțumesc foarte mult pentru această discuție, domnul Mițu.

Speaker A

Mulțumesc. Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, aceasta a fost ediția de astăzi a emisiunii Contrasens. Vă mulțumim foarte mult pentru atenția. Pe curând.

Topics:sărăcie energeticăRepublica Moldovacriză energeticăpreț motorinăpreț gazdefrișări ilegaleimport motorinăpiața petroluluirăzboiul din Ucrainadiversificare importuri

Get More with the SozAI App

Transcribe recordings, audio files, and YouTube videos — with AI summaries, speaker detection, and unlimited transcriptions.

App Store Google Play

Or transcribe another YouTube video here →

Free tools: TXT to SRT · SRT Validator · Merge SRT · Subtitle to Text · All tools