Speaker A
Eu nu cred că printr-o modalitate democratică reală se va schimba puterea în Republica Moldova.
Doru Petruți discută despre dezbinarea și autocenzura din societatea moldovenească și impactul asupra viitorului țării.
Key Takeaways
- Dezbinarea și lipsa încrederii sunt probleme majore care afectează stabilitatea și dezvoltarea Moldovei.
- Capitalul social scăzut conduce la demobilizare și reticență în a investi sau colabora.
- Tinerii sunt cei mai afectați, mulți planificând să emigreze, ceea ce compromite viitorul țării.
- Frica și anxietatea generează respingerea migranților și neimplicarea civică.
- Contextul politic actual și limitările electorale adaugă incertitudine viitorului democratic al Moldovei.
Summary
- Societatea din Republica Moldova este profund dezbinată, cu 85% dintre cetățeni care recunosc această stare.
- Există o lipsă acută de încredere între grupurile sociale, inclusiv între susținătorii diferitelor partide politice.
- Încrederea este limitată aproape exclusiv la membrii familiei, ceea ce afectează negativ capitalul social și dezvoltarea economică.
- Frica și anxietatea determină neimplicarea cetățenilor și respingerea migranților străini pe piața muncii.
- 65% din tineretul moldovean se gândește să plece din țară, ceea ce pune în pericol viitorul politic și economic al Moldovei.
- Alegerile prezidențiale din 2028 sunt considerate o provocare majoră, mai ales în contextul imposibilității Maiei Sandu de a candida.
- Polarizarea politică a ajuns la nivelul gospodăriilor, afectând relațiile interpersonale și coeziunea socială.
- Lipsa încrederii în instituții și oameni duce la demobilizare și lipsă de acțiune în societate.
- Societatea este autocenzurată, iar oamenii evită să-și exprime nemulțumirile public din cauza fricii.
- Negocierile pentru aderarea la UE se desfășoară într-un context social fragil, cu multe temeri și incertitudini.
Chapters
- 00:00Introducere și context general despre dezbinarea societății
- 05:03Impactul polarizării și neîncrederii în viața cotidiană
- 10:15Frica, anxietatea și respingerea migranților pe piața muncii
- 15:17Migrația tineretului și consecințele pentru viitorul Moldovei
- 25:17Context politic și provocările alegerilor prezidențiale din 2028
- 33:58Concluzii și reflecții asupra stării societății moldovenești
Full Transcript — Download SRT & Markdown
Speaker A
2028, alegerile prezidențiale pentru ei e o problemă mare, ținând cont de faptul că Maia Sandu nu mai poate participa. Peste 75% din electoratul PAS spune și el în aceeași voce cu celelalte tipuri de electorat că trăim într-o societate
Speaker A
dezbinată. Că m-am uitat că aproape 30%, inclusiv din susținătorii PAS-ului, consideră că e mai multă corupție în ultimii cinci ani.
Speaker A
Sincer îți spun, mie mi s-au pus noduri în stomac citind cifrele. Noi fugim spre UE, dar pe drum noi comitem atâtea greșeli, atâta nedreptate. Like-urile sunt monitorizate și ele apar deja în rapoarte oficiale.
Speaker A
Doru Petruț, director IMAS, este invitatul podcastului nostru politic. Doru, îți mulțumesc foarte mult pentru că ai acceptat să vii.
Speaker A
Bună, Natalia. Deci noi discutăm peste trei ore după ce ai făcut prezentarea ultimului sondaj al opiniei publice efectuat de către IMAS. Trebuie să fiu sinceră, am multe, multe, multe paradoxuri, să numim asta așa, provocate de către datele acestui sondaj. Vreau să
Speaker A
le discutăm aparte pe fiecare, dar vreau să încep cu o cifră care pe mine m-a întristat, sincer, foarte tare. Două cifre m-au întristat enorm. 85% cred că noi suntem o societate
Speaker A
dezbinată. 85%, majoritate covârșitoare. Oamenii au încredere practic exclusiv în oamenii din familia proprie. În rest, nu prea cred în nimeni, nici în oameni din cartierul dumneavoastră, oameni care au religie diferită, oameni din Moldova, oameni care susțin alte partide. Deci
Speaker A
noi nu avem încredere în nimeni decât în membrii propriei familii și credem că trăim într-o societate dezbinată.
Speaker A
Unde poate să ajungă o societate care este virusată de atâta neîncredere și de unde ea, de fapt, vine această neîncredere? Asta e.
Speaker A
O să-mi fie dificil pe parcursul discuției noastre să găsesc tot timpul și partea pozitivă în datele pe care le citez.
Speaker A
Pornind de la cifra asta de 85% care consideră că trăim într-o societate dezbinată, partea bună, ca să încep cu ea, e faptul că societatea conștientizează lucrul ăsta. Aici se cam încheie partea.
Speaker A
Deci, diagnosticul este pus corect. Partea bună. Da, oamenii înțeleg. Ba, mai mult, rezultatul ăsta, spre deosebire de multe alte întrebări din sondaj unde sunt diferențe funcție de electorat și părerile politizate, la acest capitol chiar și electoratul
Speaker A
PAS e în mare măsură de acord că peste 75% din electoratul PAS spune și el în aceeași voce cu celelalte tipuri de electorat că trăim într-o societate dezbinată.
Speaker A
De unde vine dezbinarea asta și cum s-a format ea, putem de asemenea discuta, dar făceai trimitere la un element care sigur noi l-am gândit în acest studiu și anume să înțelegem un pic societatea dincolo
Speaker A
de, cum să spun, de lucrurile care s-au tot discutat și modulul pe instituții și asta legat de încrederea din societate, tot așa și frici și frici. Da, sunt fenomene care nu le-am mai discutat cu date atât de clare într
Speaker A
un moment foarte important pentru Moldova, pentru că a început acest drum al negocierilor de aderare la UE. Da, e plasa de siguranță familia, cu peste 60% care au foarte multă încredere în membrii familiei. Dar chiar și aici avem unul din 10
Speaker A
participanți la sondaj care spune că nu pot să aibă încredere nici în membrii familiei. Aș acorda ceva atenție și la acest răspuns. Iar apoi, pe măsură ce mergem la vecini, persoane de altă etnie, persoane de altă religie și așa
Speaker A
mai departe, lucrurile efectiv se prăbușesc. Doar 1% dintre oameni au încredere în oamenii care susțin alte partide. Deci 1% și încă vreo opt care au cât de cât încredere.
Speaker A
Asta e catastrofală. Da. O să discutăm mai pe larg chestiunea asta legată de politică, dar ce ne spune acest rezultat e că discuția legată de polarizare și politizare, toate fenomenele astea care au o amploare atât de mare și la care
Speaker A
și eu am tot primit întrebări și observații că poate nu-i chiar așa, că ar trebui să tratăm lucrurile mai cu calm și așa, da, le tratăm cu calm, numai că granița acestor fenomene a ajuns în gospodăriile oamenilor, a ajuns
Speaker A
la fiecare individ. Nu mai vorbim de o chestiune abstractă care ar putea fi și așa mai departe.
Speaker A
Asta și eu de ce te-am întrebat încotro poate să ajungă o societate care are atâta neîncredere, pentru că eu înțeleg partidele politice de obicei fac scroll la tot sondajul și vor să ajungă la blocul politic, ratinguri politice, partide,
Speaker A
politicieni. Asta interesează. Dar eu mă gândesc, de exemplu, un om de afaceri care vrea să-și construiască o afacere pe 10 ani înainte, el dacă stă și nu are încredere în nimeni decât în proprii membri din propria familie și încă nu
Speaker A
toți au atâta această încredere. Cum să ai încredere că, nu știu, în cei care vin la tine de altă etnie, în cei care vin la tine cu alte opțiuni politice, cei care pur și simplu sunt străini, pe care îi chemăm să
Speaker A
lucreze pentru a acoperi deficitul de proiecte de lungă durată? Dacă tu nu ai încredere în oameni, toate elementele astea de capital social și aici vorbim nu doar despre încrederea în oameni, toate elementele astea au o consecință. Întrebai
Speaker A
unde duc ele. Ele duc la demobilizare, la lipsă de acțiune, la mult mai multă precauție de a investi, de a te asocia, de a face ceva care să producă valoare. Iar încrederea e elementul absolut central în orice
Speaker A
demers de dezvoltare. Am vrea să fac. Dacă n-am încredere într-o instituție, nu mă duc, nu o aplic, nu mă duc la facultate, nu mă duc la cursul ăla pentru că n-am încredere că acolo se
Speaker A
face o treabă bună și așa mai departe. Dacă n-am încredere în colegi, n-am încredere în vecini, am acel sentiment de anxietate în permanență. Adică lucrurile astea n-au cum să-ți dea o calitate a vieții superioară. Mai mult, căderea
Speaker A
asta de încredere în diferite grupuri o vedem și la persoane pe care oamenii le consideră de altă etnie decât a lor sau chiar și în străini.
Speaker A
Noi ajungem să ne comprimăm și să ne, cum să spun, să ne izolăm destul de mult, văzând în permanență pericole și nu neapărat oportunități de a ne dezvolta, de a cunoaște mai mult și așa mai departe. Așa că nu trebuie să ne
Speaker A
mire că peste vreo 74% sau 76% spun că nu sunt de acord cu venirea străinilor pe piața de muncă a Moldovei.
Speaker A
Iată o consecință absolut directă, deși noi poate avem nevoie, bun, avem, cred că avem 76% care resping categoric ideea.
Speaker A
De ce? Pentru că este anxietate, pentru că nu este încredere, pentru că nu s-a comunicat cum trebuie această măsură și probabil și pentru că oamenii își doresc alte soluții mai degrabă pentru cei aflați pe teritoriul Moldovei și pentru cei mai degrabă să-i atragem
Speaker A
pe cei din diasporă, dacă se poate, și nu pe alții. Ați văzut lista de temeri acolo? Depășește 80-90% pentru că oamenii consideră că de la chestiuni de integrare până la chestiuni care țin de securitate, 93% cred că asta va duce la creșterea
Speaker A
nesiguranței și a criminalității. 88% că ar putea lua locurile de muncă ale cetățenilor moldoveni. 86% spun că salariile nu vor mai crește sau ar scădea din cauza lor și așa mai departe. Consecințe absolut clare, punctuale, legate de ce înseamnă
Speaker A
capitalul sau lipsa, mai exact lipsa capitalului social. Încă o cifră care pe mine m-a demoralizat un pic, aș spune, dacă ne uităm pe grupuri sociale, este că 65% din tineret se gândesc să plece din țară. Deci ce viitor, ce proiect politic
Speaker A
pe ani înainte poate construi o țară dacă 65% din tineri planifică să plece din țară? Aici e un alt element de context social care e pur și simplu dramatic. În alte perioade și, atenție, vorbim despre părerile persoanelor și
Speaker A
comportamentele persoanelor care sunt încă pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru voi, diaspora, nu despre cei care au deja plecat.
Speaker A
Sincer îți spun, așteptările mele erau undeva în zona a 20% să spună că se mai gândesc. Mă gândeam că foarte mulți au plecat. Am văzut cifrele de migrație pe fiecare din acești ultimi ani și mă gândeam că cumva lucrul ăsta s-ar putea stabiliza.
Speaker A
Între...
Speaker A
să plece din țară, lucrurile capătă accente dramatice. Iar pe segmentul de 18 25 de ani avem ce ai spus 65%. Și pe segmentul 26 40 de ani intenție de plecare în diverse formule avem 50%.
Speaker A
Adică populația care i, cum să spun, care trebuie să producă, care e activă, care e dornică și așa mai departe, tu ca stat nu le oferi un climat suficient de bun ca să Da, stai, știi, aici tot ăsta e un mic
Speaker A
paradox pentru că pe de o parte de cinci ani încoace nouă ni se vorbește că iată iată încă un pic și noi vom adera la Uniunea Europeană, ba 28, 30 încă un pic a rămas. câte acolo. Haideți să răbdăm.
Speaker A
Dar oamenii asta nu i convinge. Nu i convinge pentru că realitatea dintre sau diferența dintre miza externă, miza geopolitică și rezultatele de pe politică internă e o discrepanță foarte mare. Toată prestația externă lăudabilă a Republicii Moldova nu are acoperire internă. și nu are
Speaker A
acoperire internă. Nu de ieri, de azi, de patru, cinci ani. Lucrurile pe intern, percepțiile legate de prețuri, locuri de muncă și așa mai departe doar sau corupție, nici nu mai spun, reforme, justiție, toate elementele astea care au fost promise, ele mai degrabă și o arată
Speaker A
și studiul de față, ele mai degrabă s au înrăutățit. Da, dar astăzi aici vine marele paradox și al sondajului vostru că există o discrepanță totală. Mie îmi pare că moldovenii aici sunt campioni la capitolul discrepanță între calitatea vieții și rezultatele
Speaker A
guvernării și opțiunea de vot. Eu mă uit pe cifră, ne uităm. Oamenii înțeleg tot despre creșterea prețurilor. Pe oamenii îi doare inflația, lipsa locurilor de munci, de muncă. Vreau să plec din țară, deci pristarea guvernării, corupția.
Speaker A
Deci când când m am uitat că aproape 30% inclusiv din susținătorii pasului consideră că e mai multă corupție în ultimii cinci ani, înțelegi? 30% din cei care susțin pasul oricum observă mai multă corupție și și rămân cu votul la pas.
Speaker A
Asta și vreau să spun că noi avem tot asta. Oamenii înțeleg, oamenii își dau bine seama. Oamenii înțeleg că se manipulează. Oamenii simt că guvernarea nu este de partea lor. Oamenii văd nu prea pot numi succesele guvernării pentru că dacă ne uităm la capitolul,
Speaker A
niciun niciun succes nu depășește cifră de 2%. Deci când oamenii sunt întrebați deschis, dar care sunt succesele? Ei nu prea au ce? Da. Cum răspund? Și în po de la asta pasul e pe primul loc.
Speaker A
Da. Hai să hai să lămurim sau să încercăm pentru că înțelegi pentru că înțelegi aici eu stau și mă gândesc. Eu tot sunt sociolog de profesie. Tu asta știi? Deci ă eu înțel eu înc încerc asta să înțeleg
Speaker A
sociologic, psihologic, pentru că îți pare că dacă omul trăiește rău înseamnă că cineva trebuie să fie de vină. Tu te uiți cum tu ai votat nu s a reușit, te au dezamăgit, oricum votezi, vezi că e rău și în continuare în sondaj
Speaker A
spui că da, îi vota pe ei. Cum asta? Bun. Hai să Hai să începem să lămurim și sper să avem un dialog și cu schimb de analize pe elementele astea. E într adevăr e o e o întrebare care o primim
Speaker A
și o primesc și eu de câțiva ani. E un paradox sigur că în aparență, dar atenție, deja nu mai vorbim doar de rezultate de sondaj, vorbim și de comportament electoral. Am văzut rezultate pe ultimii cinci ani în diverse curse electorale în care pasul a
Speaker A
obținut majoritate. Deci nu vorbim doar despre cifre de sondaj, ci vorbim despre comportament probat.
Speaker A
Bun. Ăă, acuma sunt ă ăă sunt mai multe explicații aice și toate ar trebui luate și în în considerare și să le dezbatem un pic. Mai întâi hai să ne întoarcem un pic pe campaniile electorale derulate și să convenim, de altfel acestea au fost
Speaker A
și rezultatele, că atât Pasul cât și Maia Sandu în ultimii cinci ani au câștigat toate bătăliile electorale.
Speaker A
Absolut. Absolut. Putem să i felicităm, putem să convenim legat de asta. Numai că nu a câștigat nicio bătălie electorală bazată pe bunăstarea cetățenilor. De acord cu asta?
Speaker A
Deci au câștigat toate bătăliile cu diverși actori politici, dar mai puțin cu propriul popor.
Speaker A
Dar ei e o scuză mână moscă. Da. Bun. Ă da. Elementele de context tot intră în ecuație legat campanii legată de bunăstarea cetățenilor și agendă internă. Dacă vă aduceți aminte, a făcut PDM ul și vreo lună, două s a ocupat de treaba asta și
Speaker A
PDM ul. Și cam aice se încheie chestiunea cu bunăstarea bunăstarea cetățenilor. Uite o într o paranteză legat de analizele și de cum merge munca mea pe partea de teză de doctorat.
Speaker A
Da. cum faci test de doctorat la București. Da. Pe tocmai pe analiza campaniilor electorale din ultimii din 2009 până în 2025. Asta e perioada mea de analiză. Și uite un lucru foarte interesant. Ăă, în multe din campaniile electorale,
Speaker A
elementul geopolitic a fost unul ăă absolut central, pe care s au pus foarte multă miză, foarte multă campanie, tehnologii electorale, sume, media, suport extern și așa mai departe. Am avut un moment foarte diferit în campania electorală a pasului din 2021.
Speaker A
Ei atunci au reușit să unească toată societatea și stânga și dreapta. Mai puțin despre geopolitică vorbit, dar cum au reușit? au coborât foarte tare, au trecut pe fundal și au coborât foarte mult tema geopolitică și atunce dacă analizați, așa cum de altfel și fac
Speaker A
toate documentele lor ce țin de platforma electorală, promisiuni, acela a fost momentul de vârf în care s au promis foarte multe reforme, modernizarea țării, justiție, justiție, spitale, în partea de educație, da, acolo a fost pachetul, hai să l numim așa, pachetul All inclusive,
Speaker A
da, all inclusive, care a venit după momentul 2019 și după oscilațiile până în alegerile prezidențiale și apoi am ajuns în 2021. Ce s a întâmplat după această campanie electorală în care oamenii, chiar și cei de la PAS, s au
Speaker A
lăudat public că uite, am câștigat pe tema anticorupției, antioligarhi, băgat la închisoare și nu știu ce.
Speaker A
Anii care au urmat n au însemnat altceva decât, sigur cu diverse explicații, dar n au însemnat altceva decât eșecuri pe aceste dimensiuni ce țin de politica internă.
Speaker A
Internă. Pasul sigur că a înțeles lucrul ăsta și prin staffurile lor tehnice. A înțeles lucrul ăsta și dacă vă aduceți aminte chiar și la alegerile locale din 2023 ce a urmat apoi în 24 și 25, dar chiar și
Speaker A
de la alegerile locale deja ei nu n au mai avut nicio campanie centrată pe teme sau pe reforme interne.
Speaker A
Da, ei la Chișinău au revenit la luptă cu Putin. Da, că noi trebuie să și așa mai departe. Da. Deci avem asta Dorog ca să înțeleg asta pentru că ei nu prea au avut ce livra pe intern, de ce și au revenit la geopolitică.
Speaker A
Absolut. și ăă au reușit prin mai multe metode și sigur și prin control al resurselor mediatice și printr un ă cum să zic o înregimentare a societății civile. Instrumentarul e mai complex de atât.
Speaker A
Dar au reușit cu asta să creeze o supra temă sau ca toate au reușit să facă ca toate lucrurile astea de pe intern să pară mici și neînsemnate comparativ cu metaproiect cu metaproiectul Da. cu metaproiectul UE și mai ales dacă
Speaker A
uite iar mă întorc la partea mai academică sper să nu nu e foarte interesant chiar te rog foarte foarte interesant pentru că pe partea asta de fapt lucrurile merg într acolo în care se vede tot mai clar o supramotivare a
Speaker A
oamenilor de a vota nici măcar neapărat un partid, nici măcar un președinte, ci de a vota o direcție sau un vis. Da, e, nu e el realizabil.
Speaker A
Nu discutăm asta acuma. Deci, în loc să votezi un partid care oricum te a dezamăgit și care în toată istoria electorală a Republicii Moldova, noi nu avem un vot încărcat cu atâta dezamăgire cât a reținut să cât a reușit să adauge
Speaker A
pas din 2020 până în 2025 în toate campaniile pe care le a câștigat. Dar asta nu înseamnă că dacă intrăm în conținutul votului nu vedem ponderea de dezamăgiți și a nemulțumiților care sigur se văd și în și în acest sondaj.
Speaker A
Și iată începem încet încet să înțelegem cum dacă ai 30% dintre oameni care consideră că guvernul pe care de la partidul pe care tu îl susții e corupt și totuși rămâi cu opțiunea de vot acolo. De ce? Pentru că eu votez de fapt
Speaker A
pe alte mecanismul meu de construcție a intenției de vot și a votului propriu zis e făcut pe alte elemente care timp de cinci ani de zile, zi de zi, săptămână, lună, an de an îs picurate acolo în mintea oamenilor. Ok. Da, noi
Speaker A
mai vedem chestii de corupție. Ok, aia s a aruncat de la etajul 11, nu știu ce, dar îs niște vinovați acolo. Nu i clar cine. O să mai vedem. Dar uite care de fapt e miza mare.
Speaker A
Uite unde mergem noi acuma. Noi ceea ce facem, dar asta reise că le creează un confort uriaș politic pentru că astfel electoratul lor poate să le ierte orice, inclusiv lipsa de profesionalism, lipsă de succese pe plan intern pentru că da, da. Îi s
Speaker A
proști, sunt incompetenți. De exemplu, cineva spune, dar ne duc în direcția corectă. Dar proiecția asta și rețeta într o anumită măsură a fost jucată și după 2010, cel puțin doi ani de zile și 2011 când în permanență ni s a vorbit
Speaker A
despre proiecții. Premierul de atunci, coaliția de atunci vorbeau foarte mult în proiect. O să vedeți, o să ajungem, o să o să o să.
Speaker A
După șase luni vedeai că lucrurile nu s nici acolo, ba dimpotrivă se adaugă tot felul de tot felul de crize.
Speaker A
V ați fat precis să vă urmări această emisiune, sunt sigură și va spune Doro, Doro, dar în 2013 am livrat acord de asociere și acord. Da, din păcate aceea guvernare sau pe parcursul acelei guvernări s au livrat și alte lucruri
Speaker A
mai puțin folositoare mai puțin folositoare electoratului. Hai să ne întoarcem pe un alt element. Deci nu votez neapărat un partid, da, poate votez un lider și așa, dar votez direcție. Un alt lucru în care tot trebuie să recunoaștem câtă eficiență și
Speaker A
propagandistică și ideologică este, e că în toți acești ani au reușit să se folosească de un element de context foarte important și anume războiul din Ucraina care a servit și ca justificare, dar care a fost folosit pe o treaptă superioară
Speaker A
și aici Aice văd o îmbunătățire tehnologică importantă din punct de vedere politic. nu a făcut altceva decât într un mod destul de subtil la început și apoi tot mai accentuat pe măsură ce se apropiau campaniile electorale.
Speaker A
Au reușit să poziționeze în capul alegătorilor, a unei bune părți de alegători că acea forță politică, respectiv pasul, e singura care e de partea bună a istoriei. Și dacă votați altfel, riscăm să aducem putere pe cei care vor
Speaker A
schimba mersul istoriei. Exact asta. Ia puneți acuma în balanță un drum făcut acolo, nu știu, cu câteva milioane de RON în plus versus versus miza asta la care tu trebuie să ai și chestiuni de ordin moral, inclusiv de propria
Speaker A
persoană. Deci exerciții nu tocmai nu tocmai simplu simplu de făcut. Deci votăm direcția ă încă o dată în momentul în care și asta și pentru mine e foarte interesant ca experiență profesională proprie. Ăă, pe măsură ce am început să
Speaker A
lucrez la teza asta de doctorat, încep să văd tot felul de detalii pentru că mă uit din altă un pic din altă perspectivă asupra, culmea acelor acelor îs aceleași date aceleași realități pe care le am trăit din 2009,
Speaker A
dar le citești diferit deja. încep să le înțeleg poate și mai tehnic și mai cum să zic mai mai detașat din punct de vedere din punct de vedere emoțional sau mai puțin implicat pe partea asta.
Speaker A
Apoi, un alt care pe care uite care ține de acest paradox a fost construcția votului împotrivă și a votului utile.
Speaker A
Tot așa au fost rețete clar documentate, politehnologii clare clasice. Da. prin și ei au performanța a fost că acest vot, de exemplu, votul util a fost foarte accelerat pe ultimele săptămâni de campanie și a fost accelerat într un
Speaker A
mod foarte credibil de către oameni reali, de către voci individuale fiecare ale societății care apoi au trecut în voci ale indivizilor, hai să i numim obișnuiți din asta a fost o campanie, deci o campanie bine regizată când sute
Speaker A
de influenceri, bloggeri, oameni, lideri regizorium că brusc într un într o voce au început să vorbească despre necesitatea apropiii noastre cu de Europă și dacă tu te uitai mesajul lor se plea ideal anume pe mesajul pasului în campania electorală deci nimeni
Speaker A
dintre ei nu vorbea votăm pasul dar toți într o voce vorbeau despre faptul că votăm Europa. Ei au reușit tot în la nivel de de mase să creeze această ecuație comparativă.
Speaker A
Da, noi poate nu suntem grozavi pe domeniul ăsta, pe domeniul celălalt. După fiecare tur de alegeri și rezultate ne mai cerem scuze că n am că n am făcut nu știu ce. Doamna președinte ne spune„Da, v am auzit, după care se cam
Speaker A
uită ce anume a auzit și așa mai departe. Da, dar s a creat la nivel de masă această structură comparativă și auzim de mult și putem vedea și pe rețelele de socializare în permanență comentarii, dar dă ne tu o
Speaker A
soluție mai bună sau ă Da, uitați cum suntem noi. Poate n am reușit, dar știi, dar ceilalți pot fi mult mai mult mai mult mai răi. Scuză mă că te întrerup doar să adaug aici dacă e să comparăm
Speaker A
asta cu psihologia retroomană asta tare mi a amintit ceea ce se întâmpla atunci în ultimele săptămâni ale campaniei electorale de anul trecut că de fapt și la prezidențiale fix același lucru s a făcut cu sute de oameni capete
Speaker A
vorbitoare s a făcut această campanie de fapt ăsta s a creat așa un fenomen ca gaz lighting. Tu știi ce înseamnă gazliting? când omului i se creează ă deci certitudinea lui în capacitatea proprie de a gândi, ea se diminui ea se
Speaker A
distruge și tu începi la un moment dat să te gândești dacă dar oare eu gândesc corect, dar poate eu într adevăr greșesc pentru că tu parcă parcă simțeai că lucrurile nu mergeau bine. parcă parcă înțelegeai că băi nu e bine, ne au
Speaker A
mințit aici, au dezamăgit, aici au încălcat principiile pe care le promovau înainte, dar brusc sute de oameni în care eu am încrederea încep să mi vorbească despre cu totul altceva și reese că nu nu poți tot toți toți
Speaker A
greșit. Poate asta eu ceva n am înțeles. Deci poate asta eu ceva nu înțeleg. Deci acest fenament de gazlighting la nivel individual el s a produs. El s a produs.
Speaker A
Da. Și asta n a fost rodul unei întâmplări. Absolut lucruri absolut direcționate. Un alt lucru absolut direcționat, dar ieșim din repertoriul ăsta și mergem un pic și pe lucrurile ce țin de lucrurile, hai să zicem așa, mai politice. Da.
Speaker A
Ei ani de zile au capturat un anumit tip de electorat. Din punct de vedere strategic, l au capturat și nu l au lăsat în niciun moment să aibă nicio altă ofertă electorală alternativă.
Speaker A
Este prima oară în istoria electorală a Republicii Moldova în 30 și ceva de ani când un partid pe un anumit segment de electorat nu are concurență pentru că i agrumat pe toți d pentru că nu le pentru că nu le nu le au lăsat
Speaker A
spațiul pentru că orice oricine care va apărea pe alături fie nu va avea șansă din start pentru că uitați vă ce deschidere din partea europenilor există față de Maia Sandu și de ce orice proiect de alternativă din start este,
Speaker A
eu înțeleg emoția, dar uite eu mă raportez la asta strict tehnic ca joc electoral și ca joc politic. Ei s au ocupat de Da, eu înțeleg că pe dreaptă mereu la noi la noi au existat coaliții. Mereu, mereu coaliție, dar aici ei au sugrumat
Speaker A
și pe unioniști și pe absolut toți. Absolut toți. Ă și atunci ia în calcul toate elementele care le punem pe acest puzzle. Da. Și o să vezi cât de greu îi unui votant capturat de această ofertă și poveste politică. Da.
Speaker A
Cât e de greu să sară înapoi la Tod, la ce bani? Adică să sară înapoi. El niciodată nu va sări acolo pentru că el întotdeauna el a gândit să europenește și a crezut în viitorul european probilitatea ca el să sară înapoi. Ei
Speaker A
caută o alternativă deja pe această poveste foarte puternic fremuită, adică pe pe acest cadru deja pe care Pasul a reușit să l pună în cinci ani de Exact. pentru că s a mai produs s a mai aplicat încă o politehnologie. Tu știi
Speaker A
asta, Guilby Association sau Labeling? Deci iei pe toți ceilalți, pe absolut toți, pentru că hai să zicem pe centru și centrul stânga centru, noi avem mai mulți jucători. Cam toți au fost vopsiți în aceeași culoare. Toți sunt mâna
Speaker A
Crâmlinului, dușmani ai poporului destabilizează țara, creează, creează. Da, da, da. ăă ne pun beță în roate. Iată noi, iată, iată ne apropiem de Europă, dar ei ne pun beță în roate. Când vorbesc necritică, vorbesc despre eșecuri, ei destabilizează situația internă. Deci
Speaker A
toțiilalți sunt făcuți dușmani. Cu ei e periculos să mergi și dacă tu ești pentru un viitor prosper, tu nu ai altă ieșire.
Speaker A
Pentru astea sunt chestiuni foarte puternice și care și cum tu să mergi cu dușmanii dușmani și care și care s au văzut toți s au văzut nu numai ca poveste, s au văzut ca acțiune exact politică clară, partide scoase,
Speaker A
candidați scoși și așa mai departe. Controlul resurselor la ceilalți, controlul pe instituții și așa mai departe, care au capacitate de reglementare și de acțiune pe partea electorală. Apoi mai este un element și încheiem paranteza asta, cred e foarte
Speaker A
interesantă. Mai este un element ă legat de identitate. Trebuie să și tot așa lucrurile prin comparație privite trebuie să observăm că pasul, mai ales în ultimii ani, și a creat o identitate politică.
Speaker A
Partidul care ne duce spre Euro. Da. și cu lider și ă Da, deci au o identitate, au un mesaj, place unora, nu place, cred, nu cred. E altă E altă poveste aicea, dar e o identitate politică și e o poveste care o vând unui
Speaker A
public din țară și din diaspora. E dacă stăm să punem în balanță ce povești cu ghilimele de rigoare au celelalte partide de la considerate a fi de opoziție, o să vedem un un decalaj și voiam să închei cu elementul ăsta tocmai
Speaker A
pentru a încheia cu elementul cu care am început că nu votez neapărat partidul, chiar dacă pun ștampila acolo, ci vorbesc direcția.
Speaker A
Vorbesc votez de fapt o poveste, o perspectivă. o un vis, o dorință și așa mai departe, care sigur pe parcursul acestor cinci ani, cu ajutorul externului, cu, mă rog, cu tot mișmașuri, softuri, franceze, ok, cu tot ce a fost, dar sunt niște
Speaker A
borne și niște repere care s au fixat și care s a semnat acolo, începem negocierile și așa mai departe. Iată, dacă mai punem și aici n aș vrea tare mult să intru, dar dacă mai punem în calcul și prestația opoziției, gradul
Speaker A
lor de organizare, capacitatea lor de a cumula resurse, personaje politice și așa mai departe, iată că paradoxurile de care cu care ai început poate nu ți se mai par la fel de paradoxale, pentru că întotdeauna uite pe ăă pe
Speaker A
chestiuni ce țin și de campanii electorale ăă sunt elemente ă cum să zic strategice mari care trebuie decise. Noi ce putem face ca partid? Ne putem baza peician, ne bazăm pe teme, pe politică internă, ne bazăm pe un mix de lucrurile astea,
Speaker A
ne bazăm pe frici, pe suprateme, pe Dar fiecare partid își caută posibilitatea de a aduna cât mai mulți aderenți. Acuma, la ce la ce a dus toate toată treaba asta și cu ce efecte sociale și ce preț plătim pentru
Speaker A
dezbinare, pentru politizare, pentru eșecul reformelor interne asta deja îs lucruri pe dacă o să ne întoarcem este o întrebare. să e posibil ca Moldova să se întoarcă cu votul și să și dea votul pe baza temelor interne și pe baza
Speaker A
competenței. Și ați văzut vreo campanie făcută legată de, nu știu, trebuie să rezolvăm situația din spitale, din educație, că o societate care nu e educată și nu e sănătoasă nu prea ai ce să faci cu ea. Știi cum aici opoziția eu
Speaker A
nu vreau s o îndreptățesc în niciun caz pentru că eu din emisiune în emisiune vorbesc despre faptul că eu aș vrea să văd mai multă acțiune din partea opoziției noastre. O parte din ea mie îmi pare că în general mieiază statutul
Speaker A
de opoziție. Se simt foarte confortabil în opoziție. Ei nu prea au propria agendă pentru că uite ei cu orice chiar și pe probleme interne dacă ar veni de exemplu trebuie de construit spitale, școli, chestii. Întrebare de unde bani?
Speaker A
Ăștia au răspuns la toate întrebările. Europa. Ajungem în Europa și acolo vom trăi mai bine. Cum să concureze Cum să concureze opoziția cu ei? Dacă pe acest segment de dreaptă îi ocupat, e peste tot pas. Vreau să reamintesc
Speaker A
promisiunile din campania din 2021. Mă întorc la ea când ă răspunsul tot așa era foarte clar și vă garantăm că sigur îi băgăm pe ăia la închisoare, nu știu ce, reformăm justiția și așa și voi o să ajungeți să
Speaker A
simțiți bunăstarea nu știu de care. Da. Ei, lucrurile n au ajuns nici acolo și la bază partea cu bunăstarea și cu drepturi și cu cenzură și așa mai degrabă s au dus în direcția inversă. La fel și acuma. De asta tot
Speaker A
timpul proiecție pe mai departe. Nu, nu, nu. Noi totul e sub control. O să vină Europa. Europa o să dea bani. Păi, Europa a dat bani și anii ăștia și ai cifre record și pe partea de sărăcie și pe partea de
Speaker A
migrație. Deși Europa a dat miliarde, da, undeva aice lucrurile se scurg cumva în nisip și aici e o întrebare. De ce toate lucrurile astea nu au și un corespondent și un corespondent intern? Eu văd o decuplare și rezultatele astea arată cu
Speaker A
claritate și deja văd că nu mai nu mai tensionează pe nimeni. Îs oameni din ce vedem foarte bine plătiți, cu vizibilitate asigurată, trăiesc bine mersi în bulele lor, iar deconectarea față de populație e maximă. Iar lucrul ăsta îl vedem și aici și cred că
Speaker A
suficient de bine și pe ce se întâmplă în România în momentul ăsta. Scuză mă, dar de ce ei ar trebui să se simtă tare legați de oameni dacă e confortabil în bula lor? Deocamdată politehnologic lor le reușește. Lor le reușește. Noi cu
Speaker A
tine am discutat acum. Le reușește. Având acest metaproiect. Tu ai o scuză la toate toate toate nereușitele tale.
Speaker A
Chiar cu o oră înainte ca să vii ăă la noi, citeam știre despre comunicatul sisului. Știi că sisul astăzi s a declarat că în spatele, știi, e e o pandemie de escroci în ultimele luni. Oamenii sunt sunați, storcați de bani cu sutele. Eu
Speaker A
am rămas șocată câți bani sunt de fapt pe cetățeni și cum cetățenii se lasă.
Speaker A
manipulați de acești exroci. În sfârșit, sisul ne a explicat asta. Rușii colectează datele cu caracter personal pentru a folosi în scopuri de destabilizare.
Speaker A
Eu stau și mă gândesc prin Chișinău cam fiecare al doilea om cât de cât inițiat în temă cunoaște că aceste call centre vin mai mult de pe filiera ucraineană pentru că din cauza războiilor războiului războiului lor le este mai confortabil să lucreze de aici.
Speaker A
De ce o spun? Cunoscă chiar după acest după acest după acest perete Doro și un colcentru care se ocupa de asemenea lucruri și noi auzeam la fiecare 15 minute da aplauze și așa mai departe ei sărbătoreau. Deci fiecare
Speaker A
excrocărie era da era era sărbătorită de către întreaga echipă. Lucra oameni cred că din zeci de țări, deci Mexic, Banglad, India. Întrebarea e altă. Deci cam toată lumea cunoaște că pe filiera ucraineană ai noștri, organele asigură, cum se spune în rusește, tu
Speaker A
precis cunoști acest cuvânt, crășuiesc acest lucru pentru că nu n ai cum nu n ai cum tu lucrază să n ai cum tu să te ocupi de asemenea lucru ca să nu ai acoperire din partea organelor. Ba mai
Speaker A
mulți spunem că și unii din ai noștri au început deja să deschidă aceste colcentre. Brusc noi aflăm că și asta este mâna muscului.
Speaker A
Adică ai tu această scuză. Tu ai această scuză. Deci revenind, tu ai un metaproiect care îți dă explicația primitivă la orice problemă sau bubă care vine din partea din partea societății. Acum nu vorbim despre opoziție. Opoziția nu prea vorbește.
Speaker A
Unii dintre ei vorbesc. Mai pu mai încolo vorbim despre calitatea opoziției. Deci societatea fierbe. Spune prețurile cresc. Asta asta, asta. Aici ne doare, aici nu suntem mulți.
Speaker A
Mulțumiți și voi. Dar numai că populația a fost cu ghilimelele de rigoare dresată ă și direcționată pe ce trasee trebuie să și exprime, dacă are voie să și exprime.
Speaker A
Adică sunt lucruri mult mai subtile și eu mă bucur că pentru prima oară apropo despre Frigi. Hai să vorbim despre Frigi. Ceea ce arată sondajul vostru. Avem cifre despre despre un fenomen la care eu am mai făcut trimitere, dar acum avem un set de
Speaker A
date mai mai amănunțit și aice ar trebui să începem prin a face unele precizări de ordin metodologic. Mai întâi de toate că rezultatele din sondaj pe un astfel de fenomen trebuie privite cu o anumită atenție și să înțelegem că ele probabil
Speaker A
sunt subestimate în raport cu realitatea. Deci realitatea poate fi mult mai rea pentru că tocmai oamenii nu toți ă cum să zic acceptă să vorbească deschis foarte foarte deschis deși procentele acolo sunt sunt covârșitoare.
Speaker A
Imediat eu ajung și găsesc aceste cifre. Avem 35% care se care se feresc în mod clar să și spună opiniile politice în spațiul public. se tem de lucrul ăsta și încă 40 și ceva% care spun că e mai bine să fii precaut.
Speaker A
Da. Ă și sigur că mulți mulți ar putea merge pe chestiunea Deci în total îs vreo 70 și 70 de 70% din populație, da? care nu se simte într un mod într un fel sau altul liberă și încrezută că poate să și exprime
Speaker A
părerile publice fără fără să i fie teamă și fără să aibă consecințe. Sigur că poate mulți o să meargă pe citirea acestor rezultate la modul o ok ceva% care se tem. Ok, e o treime din populație, nu e așa de rău.
Speaker A
42% spun că e mai bine să fii prudent atent. De fapt, 77% 77%, da. Și ai 20% care unul din cinci care ți spun da, mie nu mi e frică să mi exprim în mod liber opțiunea politică sau părerile politice
Speaker A
ă și cineva ar putea spune că da, precis sunt votanțe pas pentru că într adevăr să vorbești deschis despre politică, despre pas, cât de bine de de trăit pe din pasul și cât de răi sunt cei din opoziție, chiar nu este periculos. Setul
Speaker A
ăsta de date ascunde de fapt o chestiune foarte interesantă. Aice nu mai vorbim despre 2 3%. Nu, nu vorbim despre cifre marginale, nu vorbim de vorbim despre fenomene de masă, da? Care îți prind, îți mătură 70 și ceva% din populație.
Speaker A
Da. Dar în primul rând de unde venea această prudență să fii atent. Asta unu.
Speaker A
Și doi, ce efecte politice asta produce? Acesta este ceea ce se cheamă un comportament învățat. Societatea, în mod clar și direcționat, pe parcursul mai multor ani a fost învățată. Sigur și în alte perioade politice și în alte regimuri.
Speaker A
Amenți către împotriva celor care s au legat deșor, licență retrasă de la televiziuni, atacarea în judecată a jurnaliștilor cu lucruri la nivel macro. Lucrul ăsta ăă actuala putere l a făcut și la nivel și l face ăă și s a văzut și l în foarte
Speaker A
multe tururi de alegeri l a făcut la nivel micro, adică în satul cutare intervenim și schimbăm cutare din cutare funcție și i dăm o jumate de normă pentru că ăla e cu noi. Dacă moldovenii au înțeles ceva foarte bine în acest în
Speaker A
acești ani, mai ales cei din business dar numai ei și oamenii de rând au înțeles că trebuie dacă vrei să fii liniștit și să fii fericit cel mai simplu și mai sănătos pentru ficat e să știi cine e la putere.
Speaker A
Da. Da. Al doilea element care l au înțeles foarte bine Da. Ideal ar fi să fii cu ei, dar nu de Doamne, nu de Doamne să fii cu cei care sunt oponenții lor. În cazul dat vei fi atunci mesajul. Acest mesaj, apropo, a
Speaker A
ajuns la mediul de afaceri foarte și foarte bine. Foarte, foarte clar. Da, dar acolo încep altfel de frici.
Speaker A
Deja nu mai vorbim de vorbim de chestii acționale mult mai clare, dar al doilea element ține de acest comportament învățat în care noi la nivel de societate și aici mi se pare o chestie chiar deșteaptă făcută la nivel de
Speaker A
societate și tu și eu și toată lumea ca și cum înțelegem că din punct de vedere formal suntem oameni liberi. Noi suntem liberi și ne putem exprima opiniile. Da, dar ei au construit în acești câțiva ani un altfel de element. Nu vreau să intru
Speaker A
tare mult în teorie, dar el ține de o libertate psihologică. Da, tu ești liberă să spui și nu știu ce, dar în momentul în care soțul tău lucrează nu știu ce funcționar la primărie, da, în momentul în care rudele tale și
Speaker A
așa mai departe. intervin elemente de ordin psihologic și aici și datele sondajului confirmă foarte ă foarte clar lucrul ăsta. Trebuie să fii atent, trebuie să te gândești. E un comportament pe care cel puțin 40 și ceva la se vede în fiecare întrebare din
Speaker A
acel modul. L au învățat. Simtiți că trebuie să vă autocenzurați din motive politice. 30% spun că deseori, 18% uneori. Deci aproape jumătate din populația simte că trebuie să se autocenzureze.
Speaker A
Evitați să discutați în mediul online despre politică de teamă unor consecințe neplăcute. Dorul 33% deseori se tem de asta. 18% uneori, deci peste 50% din oameni evită să discute pe teme politice în online. Da. Un spațiu care pentru că ar putea avea consecință. Știi
Speaker A
care este? Deci și aici noi ajungem, scuză mă, eu îmi amintesc de acele discuții când mă mă întâlnesc în stradă oamenii și eu tare des în ultimii ani, mult mai des trebuie de specificat acest lucru, mult mai des decât pe timpul lui
Speaker A
Plahotniuc, eu întâlnesc oameni care îmi spun: „Doamnă Natale, vă mulțumim pentru ceea ce faceți. Noi lucrăm în, hai să zicem sistem să l numim. Noi suntem cei care ne temem să vă punem like uri pentru că eu des cumva fac trolling în
Speaker A
emisiuni, că știu că sunteți și voi din ăia care vă temeți să puneți like uri, dar e important să fiți cu noi și ei și ei mie îmi spun ne temem să punem like uri pentru că noi știm că asemenea
Speaker A
lucruri sunt monitorizate. Doro, eu credeam că numai pe timpuri asta a fost posibil. like urile. Uite, corespondentul în partea instituțională și în partea puterii. Like urile sunt monitorizate și ele apar deja în rapoarte oficiale. Deci ăsta e un alt
Speaker A
semn așa subtil în care ești atenționat la nivel de societate. Mai bine să te mai gândești un pic. Mai bine uite, fii atent.
Speaker A
Ce mi se pare interesant e și distribuția asta geografică și pe segmente a sentimentului ăsta de frică.
Speaker A
Avem un sentiment de anxietate față de putere mult mai pronunțat în zona de sud, dar acolo trebuie să înțelegem că avem și comunitatea găgăuzilor care probabil și a bulgarilor care accentuază.
Speaker A
Ei, da, ei simt această presiune mult mai tare. Da. Plus că acolo mai sunt și zonele astea care au fost pro sau și sunt proșor.
Speaker A
Ă Dar ce mă ce ce mi s a părut interesant la nivel de segmente e că inclusiv electoratul pasului a învățat lecția prudenței.
Speaker A
O bună parte din votanții pasului tot se tem să Nu, nu teamă, dar prudență. E mai bine să fii prudent când îți exprimi.
Speaker A
Da, noi am avut mai multe cazuri. Noi chiar înainte de a începe misiune, discuția vorbeam povesteam caz ei au înțeles cine e la putere.
Speaker A
Deci noi am avut mai multe cazuri când aparentă cineva care în ultimii ani foarte deschis își exprima opțiunea proeuropeană foarte activ. în ultimele campanii se exprima propas. Acum de exemplu din diferite motive, deci au trăit o dezamăgire și și au permis să scrie
Speaker A
despre această publică pe Facebook. Exact. Deci Deci știi care chestie? Deci ei nu permit inclusiv la cei pe care î consideră ai lor ok, oponenții, dușmanii ăștia stigmatizați. E ok. Aici totul este clar. Dar inclusiv la lor nu le
Speaker A
permit public să exprime deordul. Asta face parte tot din lecția învățării prudente pentru că noi stai, dar noi dar noi vrem în UE ca să fim mai democratici sau ca să ce?
Speaker A
Alții cu siguranță au văzut reacțiile de ripostă și și au tras învățămintele și regăsim și vor fi mai prudienți data viitoare și regăsim în acești 40 și aproape 50% care spun e mai bine să fii prudent. Ba mai mult cifrele astea se transformă
Speaker A
apoi în lucruri ce țin de neparticipare la viața publică, la viața politică. Sunt mult mai puțini care spun că ar semna o petiție, că s ar duce la un miting și așa mai departe pentru că se tem de consecințele
Speaker A
politice. Eu din acest motiv, eu am spus un o singură dată, electoratul ușor pentru că toate sondajele înainte când acesta avea partide ratau până la 10% opțiune de vot pentru partidele ușor sau afiliate cu ușor. Deci în campania din
Speaker A
2025, după ce timp de o lună și jumătate în întreagă țară s au efectuat mii de percheziții, mii de perchiziții, oamenii au fost amendați cu aproape 400 RON, deci este vorba de câteva zeci de mii de persoane care au
Speaker A
fost amendate. Mesajul a fost înțeles clar și mie mi se pare că corectează mă te rog că acest electorat în mare parte n a ieșit la vot. Ei pur și simplu n au participat.
Speaker A
Nu. S a văzut și în structura sociodemografică unde cei de peste 55 de ani au fost cu 10% mai puțin decât ei s au speriat, ei s au gândit că inclusiv votul lor poate fi pedepsit.
Speaker A
Cu excepția Găgăuzei, mare parte din ei n au n au participat la vot. Asta și pentru că cu Moldova Mare s a făcut acel terci juridico politic și nu le era clar, inclusiv la jumătatea zilei la jumătatea zilei de vot. Dacă ne
Speaker A
întoarcem la frici, un alt lucru care mi se pare foarte grav și foarte serios e acel procent de 70% care cred că statul va acționa instituțiile statului vor acționa discreționar în funcție de opțiunea politică. În momentul ăsta e foarte clar
Speaker A
că politizarea e un fenomen foarte amplu, perceput la nivel național pe toate segmentele de alegători, dar asta înseamnă că tu nu mai ai de fapt un stat neutru. Oamenii nu nu și de asta și instituțiile sunt în ce
Speaker A
procente am avut acolo, pentru că oamenii nu mai cred că statul e un actor credibil și neutru care să se raporteze în mod egal față de cetățeni. Opinia politică și orientarea politică 70% spun că contează. Restul e cam electoratul pasului pe răspunsul
Speaker A
respectiv, ceea ce îți arată niște fali de scindare extrem de extrem de serioase. Dacă e să ne să facem așa un joc de imaginație, Uniunea Europeană care ne vrea, e deschisă, spune că gata, proiectul european, Moldova, UI și așa
Speaker A
mai departe. Deci asta este agenta comună, deschidem oficial negocierile. Veniți la noi în familie, dar la un moment dat ei se vor așeza și noi va trebui să dăm examen.
Speaker A
Ei sunt, hai să spunem Eu am Eu am Stai un pic, te întrerup. Eu am dubii că Moldova va da nu știu ce examene, dar astea sunt Da, că asta va fi gata de acum încolo noi începem un
Speaker A
proces care va dura veșnic și fiecare cum eu zic stometrocă fiecare 100 de m parcurs și vor fi prezentați drept o mare victorie, dar de fapt ne așteaptă zeci de kilometri și nu i clar zeci de kilometri. Eu nu cred că Moldova supusă
Speaker A
la mari teste. Asta e părerea mea deocamdată. Ăă, eu cred că Moldova beneficiază, hai să spunem un pic niște lucruri, beneficiază de un context, da, și de o situație și cu Ucraina și cu Ok.
Speaker A
Până la urmă, Moldova ar trebui să și vadă de interesele ei și să profite inclusiv de această fereastră de oportunitate, chiar dacă următorii trei ani îs foarte complicați pentru că sunt alegeri locale, prezidențiale și ăă și parlamentare.
Speaker A
Ăă, eu nu am încă certitudinea sau cum să zic, încă nu pot fi atât de sigur că lucrurile chiar se vor face ca la carte sau se va întoarce privirea de acolo, de acolo nu vedem alegerile, acolo nu vedem asta și
Speaker A
așa mai departe. Pentru că dacă ne uităm în Europa ce se întâmplă și în România de un an și jumătate, dar și în alte țări din Europa, hai să să nu fim naivi.
Speaker A
Să nu fim naivi. Vot democratic e în a rămas în cărți istorice. Da. Ce Ce modul e acolo? Ce valori fundamentale? Hai să vedem. Uite și aice e o invitație pe partea de studii sociologice. Să ne uităm un pic la ce
Speaker A
valori fundamentale mai sunt în Deci despre asta a fost întrebarea mea. Deci profesorii stau și deci nu ne uităm la popoarele nordice. Ce e mai încoace?
Speaker A
Bus încoace exam. Formal noi trebuie să dăm examen de oră și noi am ajuns să dăm acest examen morți cu democrație degradată la toate capitolele dacă te uiți libertatea de exprimare oamenii se tem oameni lipsă de coeziune lipse. Da.
Speaker A
Deci și rescă tu da, tu formal ai ajuns acolo, dar tu la la toate capitolele ai înrăutățit situația și atunci eu profesor Dar eu uite eu încerc să contează sau nu contează sau nu contează contează că s a bifat s a bifat că noi
Speaker A
dintr un coș ne am așezat în alt coșat în pe reforma asta pe eșecul reformelor după alegerile din 2021 hai să ne uităm la vocile externe la vocile din Europa care indiferent de ce s a întâmplat aice au
Speaker A
ieșit, au aplaudat, au aprobat și au pus semnătura, au venit în campaniile electorale, au dat bani când s a putut și cum au considerat de cuviință și așa mai departe. Eu nu cred că lucrurile astea se vor schimba tare mult și după
Speaker A
studiul ăsta, băi, uite ăia săracii ăia de acolo, pe lângă că s săraci, știi, mai îs și dezbinați. Ce să facem cu ei?
Speaker A
Eu nu cred că pe cineva doare lucrul ăsta va atâta timp cât lucrul ăsta nu doare guvernul actual, de ce i ar durea pe alții care au oricum alte mize și alte planuri și trebuie să reușească cu proiectul Moldova și
Speaker A
Ucraina? Dar Torul, dar de ce să i doar pe să s o doară pe actuală guvernare dacă dacă ne uităm la calitatea guvernării? Guvernare instituție imaginea? Deci e catastră.
Speaker A
Deci asta pe mine și mă miră că de exemplu 70% consideră că ei își văd de propriile interese actual guvernare.
Speaker A
Da. 65% consideră că actuala guvernare spun minciuni și ascund adevărul. Spun minciuni și ascund adevărul. Și asta cred și o parte a electoratului 64% spun că ei comunică neclar că această guvernare este coruptă. 63% spun 63% 6 de corupție e cea mai apasătoare
Speaker A
situație și legat de celelalte instituții. Oamenii percep o disponibilitate a corupției la nivel de guvern și parlament foarte ridicată de peste 50%.
Speaker A
Deci 62% consideră că actuala guvernare deci nu au soluție pentru problemele oamenilor, că e ineficientă 58%, incompetentă 55%. Nu au intenții bune, 50%. Cu cine votați duminică dacă vor și alegerile parlamentare? 37% din cei deciși.
Speaker A
Da, am lămurit cu 10 explicații. Știu, dar asta e. Dar uite și mai adaug un mazohiști. Eu concluzia mea este mazohiști.
Speaker A
Nu, asta e asta e o consecință a lucrurilor la care au fost expuși și supuși toată perioada asta. Și mai dau mai adaug o explicație aici care ține cred că în mare măsură și de capacitatea sau de incapacitatea
Speaker A
partidelor aflate în opoziție. Un alt lucru pentru care treaba asta funcționa funcționează în ciuda insatisfacțiilor legate de guvern e faptul că partidele și politicienii de opoziție timp de cinci ani de zile nu au făcut în capul oamenilor legătura clară,
Speaker A
cauzală, directă între președintele Maia Sandu, Parlament, guvern. Avem o putere politică care are toată verticala toată verticala puterii și care nici măcar în campania electorală nu a fost pusă măcar într un moment semnificativ de dificultate. Maiul așa politehnologic
Speaker A
vorbind, s a reușit apropo o performanță uriașă și politehnologic care lucrează cu proiectul PAS și cu ea pot fi felicitați. într un an jumate, doi nici nu se mai vor partidele sau politicienii de opoziție nici nu mai zic lucruri
Speaker A
măcar legate de ea. Le așa de ea trăiește într o stratosferă. Ea este ideală, intangibilă, incoruptibilă, sfântă, deci absolut tot. Și da, avem niște proști la guvernare care de parcă n au nicio legătură cu ea, de parcă nimic. Deci ei au reușit să
Speaker A
separe să separe aceste arii și e un su ăsta poate fi considerat și un succes opț nu vorbește și n a reușit asta pentru că a se teme de ea sau se teme de parteneri de dezvoltare că vor cădea în în nimila
Speaker A
lor. Aici aice cred că lucrurile s complicate și nuanțate. Aice trebuie analizate și dedesubturile, cine și ce relație are cu actuala putere, ce dosare sunt, ce cam toți lucrurile sunt păsuite, care nu s păsuite și așa mai departe. Adică ă noi
Speaker A
din ca observatori a fenomenului politic și pe faptul că l măsurăm la populație, noi putem constata niște lucruri. Unul dintre ele e faptul că legat de atacuri sau lucruri reproșate sau așa legate de Maia Sandu, eu cel puțin eu n am mai
Speaker A
auzit de foarte multă vreme. Reproșurile s așa aruncate undeva, nu i clar, spre Parlament, spre Guvern. A cui o fi guvernul ăla?
Speaker A
Adică e așa un fel de ceață care sigur convine convine actualei puteri atâta timp cât actuala putere observă și probabil și ei au studiile lor și tehnicienilor observă că mecanismele de construcție de vot și așa le pot ă le pot menține și în continuare atâta
Speaker A
timp cât văd că oscilațiile de intenții de vot nu sunt nu știu elemente majore, poate cu excepția democrației acasă care și a dublat practic scorul electoral față de rezultatul obținut la alegeri.
Speaker A
Eu m am uitat la cifră, hai un pic să vorbim despre comportimentul politic pentru că oricum pe politicieni nu mi asta interesează. Știu că vor urmări cu mare atenție unii chiar cu creionul emisiunea ta ăă cu pas totul este clar
Speaker A
stabil 38% din cei deciși dacă duminica viitoare vor avea loc alegeri 38% ar vota cu ei. Atenție, vorbim fără diasporă. Diaspora nu există și din cei deciși pentru că Da. Și din Da, am spus din cei deciși.
Speaker A
Da. Da. Creme 19,9% democrația acasă 13,6, partidul nostru 7,1, PCRM 5,9 toți restul inclusiv MAN care nu mai foarte mai jos de 5% 4,4 și aici am o întrebare. Eu m am uitat pe grafice pe care voi le ați făcut separat. Unicul
Speaker A
partid Deci pasul se ține stabil. Da, a avut momente când era mai bine, dar oricum se ține stabil. Democrația acasă doar crește. Asta activitatea lui Costiuc pe online sau ce e?
Speaker A
Da, dacă dacă ne uităm pe graficul acela comparativ legat de ratingul lui Costiuc înainte, deci de la 6% până la 10%. Noi practic îl măsurăm de un an de zile în câteva sondaje și el de la 18% la 36% cu un
Speaker A
salt de plus 6 chiar pe ultimele două luni. Până la urmă, știi cum, e singurul cât de cât interesant acolo care poate fi urmărit din opoziție, dar pentru că care cel puțin public face ceva, vorbește Da. face un fel de contrast cu
Speaker A
cu actuala putere, prinde, nu scapă nicio temă din lucrurile astea care îi preocupă pe oameni, dar e un discurs totuși cum să zic care nu are deocamdată nici soluții, nici consistență politică.
Speaker A
Asta poate fi considerat un soi de vot împotrivă. Deci nu mi place pasul. Nu, nu. Acolo e mult mai organic pentru că lucrurile cresc pe toate pe toate regiunile țării, pe multe din segmentele sociodemografice. Ei sun într o perioadă de creștere organică, dar în
Speaker A
care se apropie cam de plafonul pe care ei pe modelul actual îl pot îl pot atinge. După care sigur că ar trebui să pună conținut politic, să vină cu figuri, să vină cu linia a doua, ă cu linia a doua, să vină cu măsuri, să vină
Speaker A
cu mai multă seriozitate și așa mai departe. O să vedem. Ei practic intră într o situație foarte interesantă în care mai departe ei trebuie să ia vot votanți de undeva. Ă Asta va fi interesantă de la cineva. Da, pentru că
Speaker A
până acuma, ok, e vizibilitate, e ok, îs conflictele cu pasul, nu știu ce. Adică e multă imagine, branduire și așa mai departe, dar va veni momentul și pentru ei în care pe măsură ce cresc așteptările față de ei, pentru că
Speaker A
eu aș interpreta acele ratinguri pentru ei și pentru domnul Costiuc ca o creștere chiar alarmantă a așteptărilor în raport cu ei, iar cei de la putere, ceea ce ar putea crea probleme pe viitor dacă nu vă livra. Sigur, sigur. Ă de
Speaker A
asta nici nu cred că cei de la Pas îngrijorați pentru că ei știu, mă rog, pot și ei să observe cum are loc cum are loc această această creștere.
Speaker A
Încă un blog pe care vreau să l discutăm, după care am întrebări legate de iarăși de nedumeriri și niște concluzii destul de triste pe care eu mi le am făcut în baza studiului vostru, dar haide întâi cu relații
Speaker A
externe. Care ar trebui să fie orientarea de politică externă a conducerii Republicii Moldova? 34% spun pro europeană, 13% pro Rusia, 44% orientare echilibrată atât cu Rusia cât și cu europenii și 4% pro unire cu România. Deci se vede că totuși o mare
Speaker A
parte vrea relații bune cu toată lumea. Deci pe cei ce corespunde inclusiv statutul de stat neutru.
Speaker A
Cum tu sociologic vorbind poți explica că o guvernare care de cinci ani are toată puterea în mâini și se declară proeuropeană n a reușit să viruseze toată societatea cu proiectul proeuropean și în continuare, deci hai să recunoaștem, s au închis cam toate
Speaker A
televiziunile de la de la care se vorbea despre alte opțiuni geopolitice, cam toate capetele vorbitoare, toată societatea civilă în mare parteci de 90% din tot Ce înseamnă spațiul public sau mediatic? este predominant de ideea ușofidă la tot asta 44% cu 10% mai mult consider
Speaker A
că nu trebuie să avem relații bune cu toată lumea și cu Rusia și cu Haideți să pornim de la niște cifre nu de sondaj faptice. Pe teritoriul Republicii Moldova, pasul a înregistrat aproape 45%.
Speaker A
la sau 44 și la referendum, pro referendum au votat da 44 sau 45 pe acolo. Deci practic două cifre identice ăice. Baza de adresabilitate nu s a mărit semnificativ. Sigur o să avem și acuma un moment de 50% că concerte,
Speaker A
semnare, nu știu ce, un pic de emoție și un pic de oke. Ă E un moment, e de văzut dacă el se va menține și peste o lună, două sau până în toamnă sau lumea deja se va întoarce
Speaker A
înapoi la problemele de pe masa de bucătărie și frigider. O să vedem asta, dar bază de adresabilitate nu s a extins în ciuda resurselor care ai spus, suportul și așa mai departe, din mai multe considerente, nu numai nu numai cele ideologice. În
Speaker A
primul rând e un proiect care eu cred că în mod greșit a fost asociat cu o singură forță politică și cu un singur lider politic. A lumea a început să perceapă de la un moment dat, pe lângă banii și ajutorul propriu zis, tot
Speaker A
mai mult suport politic și PR politic și interese politice și așa mai departe. Nu o acțiune reală care să schimbe ăă fundamental Republica Moldova. Deci această capturare a proiectului european de o singură forță politică și girată din extern
Speaker A
este un element. Apoi, un alt tot foarte important și care blochează această mărire de adresabilitate e lipsa de transparență a fondurilor europene.
Speaker A
Europene. Cum sunt cheltuite? Deci toți acești bani care sunt în permanență am avut peste 70 75% din populație care niciodată n a înțeles de ce beneficiile acestui tip de suport, mai ales cele european, nu ajunge la ei și cum îs cheltuiți și cum îs alocați
Speaker A
banii și așa mai departe. Și aice în momentul în care ai procente atât de ridicate, nu e vorba de lipsă de adică nu cred că e vorba doar de incapacitate de comunicare, ci de o ascundere intenționată, de o lipsă de transparență
Speaker A
intenționată. Da, eu repit întrebarea mea Doro. 270 de milioane de euro care au venit în Republica Moldova în iunie 2025, exact cu trei luni înainte de alegeri și care n au venit direct în buget, dar prin diferite proiecte, ONG uri, pe ce au
Speaker A
fost cheltuiți acești bani? Eu mă întreb acele campanii de informare prin toată țara cu billboardul unde erau desenate toate papușele Cremlinului și finanțate de către UNG uri, asta și erau acei bani care pe urmă vor fi raportați că au a
Speaker A
venit suport sprijinul pentru Republica? Eu aici am niște întrebări și de asta și spun că probabil Moldova nu va trebui să treacă, nu știu, nu poate niciun examen, dar nu cred că o să ne doară foarte tare și o să transpirăm noi de muncă și așa.
Speaker A
democrație. Păi, dar ce credeți că lucrurile alea care s au făcut și banii care s au dat europenii sau alții sau România sau așa nu știe că un ONG a pus panouri în toată țara și care a avut adică alea s acțiuni
Speaker A
ale societății așa zise societăți civile care au consecințe electorale și acolo nu reacționează nimeni, nici Comisia Electorală Centrală, nici Observator, nici nici nici Dar banii ă banii s au dat și lucrurile s au făcut.
Speaker A
Adică iar lucrurile astea încă o dată se fac la lumina zilei. Zilei. Dar scuză mă, dar tu crezi că din acele sute de capete vorbitoare cam tot au gratis au făcut o? Hai, te rog frumos.
Speaker A
Și președintele ca și în campania lui Nicușord, președintele României oficial din Franța, din alte părți au declarat că s au implicat.
Speaker A
Șeful spionajului francez. Noi am făcut totul ca o anumită candidată să câștige. Nu Irina Vah, nu Morari și nu Victoria Furtunu. Cine a mai participat din doamne? Îmi pare că doar trei cu excepția doamnei care și a fost
Speaker A
ajutată. Adică lucrurile nu mai îs, cum să zic, uitați vă și în România avem alegeri prezidențiale. Deci eu ca să înțeleg corectul asta ai avut în vedere că noi nu va trebui să dăm examenul în sens că dacă și ne vor lua, ne vor lua
Speaker A
fără niciun fel de examen sau tu ai aveai în vedere că noi niciodată în timpul apropiat nu vom ajunge să ajungem acolo. Nu vom da examene atât de dure precum cred că am ar trebui să Am înțeles.
Speaker A
Ar trebui să dăm. E o fereastră de oportunitate. Eu cred că cu toate lucrurile pe care le am spus încă o dată, eu cred că Moldova trebuie să se folosească. E o fereastră istorică, aș numi o și tu crezi că ea durează încă vreo trei
Speaker A
ani? Da. Ăă, nu m aș întinde atât de mult pentru că vin alegeri și în Franța și în alte părți și configurația asta europeană se schimbă, nu? schimbă și lucrurile. Eu cred că de de câțiva ani suntem și la
Speaker A
nivel european doar într o perioadă în care amânăm consecințe care ne urmăresc și care vor veni.
Speaker A
Da. Apropo, dacă tot vorbim despre deschiderea negocierilor la primul cluster și în paralel cu asta, de fapt cu o săptămână înainte, mesajul venit din partea Bruxellului, cinci state europene, membri ale Uniunii Europene ă hai să spunem state cu pondere
Speaker A
principală, dacă noi vorbim despre bugetarea Uniunii Europene, Germania, Franța, Olanda au propus statut de membru cu drepturi limitate. Deci nu vom putea vota fără dreptul în multe lucruri noi vom fi limitați. Zilenski categoric a respins această formulă pentru Ucraina
Speaker A
și a a respins asta de câteva ori deja în repetate rânduri. A spus că Ucraina nu merită o formulă de semi semi membership semi statut.
Speaker A
Țările balcanice la fel au spus că nu noi nu de aceea am așteptat atâția ani în rând ca acum să aflăm că de fapt se oferă un statut. Deci și așa am făcut toate temele pentru acasă. Suntem în
Speaker A
așteptare, deci nu este benefic și nu suntem de acord și doar Republica Moldova a spus că este de acord cu această aderirare semigraduală.
Speaker A
Vorbind din punct de vedere al PRului politic. pentru pas va fi suficient să le ofere oamenilor orice, măcar pe o pătrime, dacă nu pe jumătate, da, pentru că pe începutul de an, dacă ne întoarcem și ne uităm pe rezultatele
Speaker A
de acolo, a fost chiar un șoc s a prăbușit și entuziasmul imediat ce au fost acele declarații care au introdus foarte multe temeri și confuzie în populație că proiect trebuia la finalul anului, dar uite că nu i nici la
Speaker A
finalul anului, nici la începutul anului și nu i clar când o să fie și trebuie alegerile din Ungaria să treacă și așa mai departe. Acolo s a făcut s a văzut șocul resimțit de populație imediat pe proiectul ăsta european. Ă eu cred că
Speaker A
lucrul ăsta orice orice obține Moldova pe partea asta va fi bine pentru pas. Nu că va fi bine, va fi vital pentru că proiectul lor politic n o se ține pe nu se ține pe altceva.
Speaker A
Da. 2028 alegerile prezidențiale pentru ei e o problemă mare ținând cont de faptul că Maia Sandă nu mai poate participa.
Speaker A
Problemă mare sau nu mai contează. Există metaproiect, metaidee și oricine va fi pus în locul ei va câștig. Asa va fi un moment important pentru că, dar din punctul meu de vedere până la alegerile prezidențiale trebuie să urmărim
Speaker A
alegerile pe Chișinău pentru că de aici pe anumite scenarii se poate poate să iasă și viitorul președinte sau viitoarea președinte.
Speaker A
Hai, Doru, tu ce nu știi cum lucrează la noi Politehnologia judiciară? Ce ne trebuie? Fie este scos din alegeri, fie nu este admis la alegeri. Hai, te rog frumos. Ei o să aibă grijă despre asta.
Speaker A
Noi doar le atragem atenția că Ori tu crezi că primarul de la Stăceni va fi viitorul candidat la funcție de președinte?
Speaker A
Nu, că nu are vârsta. Dar nu despre nu despre el. Eu înțeleg eu înțeleg că noi vorbim de exemplu despre Ceban, dar Ceban în cazul în care pasul va simți. Deci eu sunt absolut de acord cu tine. Vorbim acum
Speaker A
politehnologic. Politehnologic. Pentru ei Cian care va câștiga al treilea mandat va fi o problemă uriașă cu un an înainte de alegeri prezidențiale.
Speaker A
Uriașă. Uriașă. Deci cu toate tunurile care s au pus pe el, mâna Moscăvei, Crimlin, sancțiuni, UI și așa mai dep sancțiuni în zona Schengen, interdicție în România, dacă el mai câștigă al treilea mandat, gata, deci e catastrofă pentru ei. De ce n ai cum admite asta
Speaker A
tehnologic? E complicat pentru că Ceban a punctat de fiecare dată în fieful lor, sub nasul lor în zona de centru, în zona municipiului în zona municipiului Chișinău și sigur că asta nu i nu i simplu de digerat, cum
Speaker A
nu le a fost simplu să digere victoria din primul tur și faptul că au pierdut inclusiv consiliul pe pe Chișinău. Pe de altă parte și acolo e miza uriașă pentru că CBA nu are altceva decât proiectul pe Chișinău
Speaker A
care care pot să aibă Da, exact. E catastrofă și din punct de vedere al alegerilor parlamentare.
Speaker A
Steaggul steagul acolo e pus, așa că pot fi schimbări destul de mari până la și reconfigurări destul de mari, dar ce bani deocamdată rămâne singurul care pe municipiul Chișinău îi poate pune în reală și i a pus și până acuma în reală
Speaker A
dificultate. Dar revenind la pas, Maio Sandu e la al doilea mandat. Conform constituției n are dreptul să candideze a treia oară.
Speaker A
Deci pentru pas va fi dificil să găsească pe cineva care, nu știu, să admitem, un Nicu Popescu, alături de el va sta Maia Sandu și va spune: "Eu am făcut totul, ne a rămas doar 100 de m de parcurs." Părerea mea e
Speaker A
că pasul și doamna Maia nu vor trebui să se desprindă de acest proiect ca să ca să ofere unui candidat, deși mă îndoiesc că el poate fi Nicu Popescu, pentru că n o să aibă n o să aibă detenda necesară,
Speaker A
ca să zic așa. Ă ei vor trebui să inventeze o nouă poveste de Dar care poate fi Care poate fi nouă poveste după U? Cu asta o să se ocupe consultanții.
Speaker A
Povestea de succes a fost creată și după 2019. A fost găsită și funcție de context. La modul la cum arată cifrele actuale pare că aceste soluții nu sunt în curtea lor în acest moment. Se Se vede că nu există nimeni nimeni în afară
Speaker A
de ea care nici nici domnul Recean, nici domnul Grosu, nici Nicu Popescu nu au tracțiunea, nu par să aibă tracțiunea nici măcar de a acoperi o mare parte din electoratul pas.
Speaker A
Acum, revenind la, hai așa spunem, impresii sau gânduri care mi au venit după ce eu am citit de două ori sondajul, după asta noi cu tine am discutat un pic înainte de a începe discuția, am câteva constatări triste.
Speaker A
Te rog să mă corectezi dacă poate eu prea prea prea emotiv reacționez la aceste cifre. Uitându mă la asta, la această imagine, la acest tablou, eu înțeleg că asta este doar o imagine și poate oricând să se întâmple lebădă
Speaker A
neagră sau orice ce noi acum nu putem pune în ecuație, dar ăă procesele democ democratice propriu zise alegeri dezbateri între proiecte, nu prea da stat nu prea mai contează.
Speaker A
Gata. Asta a devenit, din păcate o obișnuință în Republica Moldova. Mediul, uită te pe cifrele de studii de sondaj dinainte de alegeri și de după. Trăim într un mediu electoral complet viciat, în care oamenii nu mai cred în alegeri, nu au
Speaker A
încredere suficientă în instituțiile care sunt implicate în alegeri. Vorbim de CEC, de MAI, de guvern.
Speaker A
suspiciunile care există, incapacitatea opoziției de a monitoriza alegerile din diasporă, de exemplu. Adică astea s elemente care deja de cinci ani de zile eu cred că o mare parte din societate s a s a obișnuit așa cum a văzut încă o
Speaker A
dată scoaterea unui candidat electoral la Orhei, deși alții în situații mult mai rele n au fost nici sancționați, nici scoși din cursă.
Speaker A
electorală. Adică astea nu cred că sunt lucruri noi. Da, scuză mă, dar aici nu vreau să spun că iată toți proștii satului sau nebunii satului spuneau de ani de zile că democrația nu mai există. Iată în laboratoarele politehnologice se se ia decizia care va
Speaker A
fi următorul proiect, cine ă va fi la putere. Totul, totul, toate instrumentele sunt folosite ca acest scop să fie atins.
Speaker A
Adică noi nu spunem că chiar nimic nu se face. toate instrumentele, că noi vorbim toate instrumentele, media, societate civilă, lideri de opinie, ăă micromanagement la nivel local, când tu până și poștașul îl schimbi pentru că el nu ține
Speaker A
cu pasul, dar el trebuie să ducă vestea corect prin sat înainte de alegeri și în campanie și nu doar de poștași vorbim despre toți, inclusiv încercarea de a prelua școlile municipale sub ministerul educației. Noi înțelegem pentru ce astăzi se face cu un an
Speaker A
înainte de alegeri locale. Cum să lași Chișăneului, grădiniță și școl? Nu, asta e și partea fascinantă în Moldova, că foarte multă lume înțelege.
Speaker A
Deci eu asta vreau să spun. Deci eu citesc aceste cifre, pun le pun alături de alte fapte care se întâmplă și eu înțeleg că democratic pe as nu vom pleca de la putere.
Speaker A
Depinde ce vrem să ce societate vrem să construim. Dacă vrem o societate bazată pe cenzură, lipsă de democrație și așa mai departe, ei vor și ei sunt acum nu sunt majoritari, dar ei au cea mai mare Deci ei au coptorat jumătate din
Speaker A
electorat. Tot ei au spus că o să trăim așa cum o să votăm, nu? Asta se și întâmplă. toate cifrele astea Natalia nu pentru mine eu nu știu nu s o surpriză în sensul că ăă noi asta Republica Moldova la nivel
Speaker A
politic și instituțional asta a cultivat dar asta demoralizează dur asta demoralizează pentru că oamenii nu pleacă degeaba din țară pentru că scuă mă de exemplu să admitem că există eu cunosc oameni care î pofi de la faptul că dacă ar
Speaker A
pleca s ar integra cu minunea în alte țări și ar avea joburi extrem de bine plătite pentru că sunt experți în diferite domenii. Ei din nu știu din motive paradoxale încă nu mai pleacă din Republica Moldova și cred că aici se
Speaker A
poate ceva de schimbat. Eu mă gândesc asemenea oameni, dar ei sunt împotriva pasului. Eu cunosc astfel de oameni.
Speaker A
Asemenea oameni au șanse. Deci tu te uiți la tablou. Deci ei ei dacă e să vorbim dacă e să vorbim despre tot asta ca experiment pus în laborator unde stau politehnologii și unii, scuză mă unii politehnologi au la mână instituțiile
Speaker A
statului, toți bani, bani nelimitați, societatea civilă, media, tot, tot, tot, dar pe de altă parte e resurse incomparabile de multe cum ăș cum ăștia noi să se războ ne întoarcem doar un pic în istorie prin 2016 2017.
Speaker A
Raportul de forțe era cam la fel de dezechilibrat ca și acuma și a fost curaj și consecvență.
Speaker A
Dar partenerii de dezvoltare atunci țineau cu cei curajoși, nu deschis. Ei colaborau cu guvernarea de atunci, Plahotniuc, dar neformal îi susțineau pe cei curajoși, hai să spunem așa, plus îi ajutau cu finanțarea.
Speaker A
Acum partenerii de dezvoltare la fel s au resimat, deci lor le nu contează. Pasul poate să facă orice. Gata, ei sunt Eu personal, dar încă o dată, asta e o părere strict personală, o convingere mai degrabă personală. Eu nu cred că ă
Speaker A
printr o modalitate democratică reală se va schimba puterea în Republica Moldova. Eu cred că lucrul ăsta se va face la un moment dat din afară, nu din nu din interior. Sigur mimân, softuri și ce mai ziceai tu acolo și alegeri democratice
Speaker A
și așa mai și observatori care se uită în altă parte și așa mai departe.
Speaker A
Sau cineva din afară vă spune că pasul devine un produs prea contaminat. Hai să să facem niște schimbări pe aici colo, rupturi din partid, al și așa mai departe. Există formule pentru că nu ai cum să faci lucrul ăsta în
Speaker A
în modalități democratice. Aici e și o parte fascinantă pe care o văd și în România și aice, crezând că pui în inputul îs elemente care nu au legătură cu democrația și tu crezi că rezultatul obținut o să fie unul care consolidează
Speaker A
partidele, instituțiile și democrația. N ai cum. Și populația înțelege foarte bine și nu doar în acest studiu. Uită te și în altele unde peste 50 60% vedeau cenzură, vedeau abuzuri și așa mai departe. Adică nu ai cum să până la urmă
Speaker A
și dacă o să vrei să construiești o societate super democratică, n o să prea ai cu cine, că deja ea e obișnuit altfel.
Speaker A
Ei înțeleg foarte bine și ce face societatea civilă și cine și cum și câtă libertate de expresie, cât e de frică, cât de trebuie să fie atent și așa mai departe. Iar lucrurile astea eu subliniez și spun foarte clar că o să ne
Speaker A
mai întoarcem poate la setul ăsta de cifre. Aice nu mai vorbim de lucruri marginale, vorbim de consecințe clare și de impact clar asupra societății la nivel de mase de electorat. Aceste frici și sentiment că trebuie să fii prudent.
Speaker A
Absolut. Doro, dar pentru că tu ai început cu faptul că nu vrei să vorbești doar despre lucruri pesimiste, vrei să vezi și partea optimistă. Nu înțeleg că nu ești medic, dar totuși este pentru cei care vor să se mai agațe de o speranță,
Speaker A
de ce să rămână? De ce să încerce, să continue, să mai spere că e posibilă o schimbare. Ei de ce să se agațe acum?
Speaker A
Ă o să mi permit și o trimitere la nivel personal pentru că și eu îmi pun de fapt aceleași de aceleași întrebări și mă uit și analizez și mie, știi, ce s au schimbat în ăștia.
Speaker A
în ăștia cinci ani și observ ca și alți colegi, parteneri, adică oameni din mediu în care și eu trăiesc și văd asta și la nivel de societate.
Speaker A
că nu știu, poate e prea mult spus elită societății, dar oameni care au un business, care vor să facă ceva, care au vrut să se implice în acest joc societal și să producă valoare, să lase niște urme. Eu văd la foarte multe
Speaker A
situații și trebuie să recunosc că asta văd și ăsta e un trend și pentru mine personal de retragere foarte mult în aria personală și profesională încercând să fac bine strict aici pentru că ăă tot ce ține de ăă de depășirea
Speaker A
a acestui spațiu există lucruri cu care cel puțin o parte bună a societății, bună în sensul că educată, care poate produce și așa mai departe.
Speaker A
Sunt lucruri în care în mod foarte clar, foarte evident nu mai rezonez. Eu nu pot mima lucruri, eu nu pot spune nu știu ce pot să te întreb despre asta pentru că știu că tu ai această experiență. Deci tu ești printre acei
Speaker A
oameni care în toți acești ani ai continuat să ți exprimi liber gândurile pe una pentru că îmi iubesc foarte mult meseria și îs retras în ea și cu o constanță și cu o consecutivitate disperantă pentru unii, eu îmi continui
Speaker A
și cred în ceea ce fac și Dar Dură, tu în anii ăștia, eu am văzut de mai multe ori, ai avut momente când ai fost foarte tare atacat și contestat Eu eu cred că niciodată pe timpul nici căreia guvernări niciodată nu ai simțit
Speaker A
atâta presiune inclusiv la nivel inclusiv la nivel din partea așa zișilor lideri de opinie care î permiteau deschis pă să organizeze să organizeze campanii de hate împotriva ta și eu acolo eu altceva cum tu cum tu ce pe tine te a
Speaker A
ajutat să reiști de ce eu te întreab pentru că sunt oameni eu cunosc oameni personal pe unii oameni care și au permis în ultima vreme să iasă un pic din bula lor și să și exprime public nemulțumirea cu calitate. Deci noi fugim
Speaker A
spre uie, dar pe drum noi comitem atâtea greșeli, atâtă nedreptate și unii dintre ei simt asta ca o durere interioară și ei scriu despre asta deschis și imediat sunt atacați. Deci cum să reiziști la acest o ți am spus prin a mă izola și prin a
Speaker A
avea o consecvență foarte mare în a nu îmi am în a urmări scopurile mele personale și profesionale strict de atât indiferent ce se întâmplă în jur, indiferent cât de neplăcut a fost și această dimineață, m am ridicat din AT am ținut o
Speaker A
prezentare la maxim din capacitățile pe care le am, chiar dacă în multe momente, sincer îți spun, mie mi s au pus noduri în stomac citind cifre cifrele respective.
Speaker A
Știi ce mă șochează acum? Eu, a fost o perioadă în viața mea când eu cu mult mult mult interes citeam biografiile desendenților din perioada sovietică și sau interviurile lor, cine a reușit să ofere interviuri să să urmăresc.
Speaker A
Și cam toți spuneau exact asta. Deci dacă nu poți și nu simți că nu ți ajunge curaj să te opui sistemul pentru că e sigur că virgulă consecințele vor fi extrem de grave. Concentrează te pe propria ta familie, pe binele tău.
Speaker A
Încearcă să păstrezi capacitatea de a gândi critic. Da, pot să nu exprim, dar încearcă să păstrezi această capacitate de a gândi critic pentru că va veni momentul și țara, societatea va avea nevoie de astfel de oameni.
Speaker A
Poate va veni acest moment, dar să știi că aș face o precizare aici. Eu nu mă consider un tip împotriva sistemului.
Speaker A
Alții acum îți gândești normal deja nu este expertiza și concluziile pe care le aș face legat de studiu. Eu nu pot. Uite, nu tu nu faci parte din sectă și nu nu ești nu faci parte din religia lor, gata. Și
Speaker A
faptul că tu gândești normal, normal, asta deja nu este suficient. trebuie să fie acolo.
Speaker A
Înțeleg perioada, înțeleg oamenii și apucăturile lor. Profesional până la urmă și pentru mine ei s un obiect de studiu. Ăă până acuma nu m am apucat de teză de doctorat, deși am avut atâtea alte ocazii. Uite, mă ocup de asta. E
Speaker A
proiectul care cred că mi dă cea mai mare satisfacție din punct de vedere profesional în momentul ăsta. Dar și ca să nu facem discuția asta despre despre mine, aici e vorba despre capacități pe care o societate le are.
Speaker A
Noi și așa suntem o mână amărâtă de oameni care trebuie să facem un proces de integrare și așa mai departe.
Speaker A
Ceea ce ce urme lasă această guvernare și modalitățile prin care se raportează, nu la mine sau în general toate lucrurile astea nu numai că nu se uită, dar duc lucrurile într o într o direcție în care uite și pe mine
Speaker A
mă pune de fapt pe gânduri un singur lucru. În societatea asta, cu toate rezultatele din studiul ăsta, eu la 1 septembrie Ai dedus copilul școală?
Speaker A
Da. Iată asta asta pasă cel mai tare. Da. Și eu vreau aici să l dau la școală, nu la București, nu în Austria și așa mai departe.
Speaker A
Iar asta e greu. Tu spui și mie pe mi se ridică părul pentru că tu ai spus că noi avem de parcurs integrarea și treaba mea este că noi vom ajunge acolo absolut dezintegrați.
Speaker A
Absolut dezintegrați spre integrare, dezintegrați. Eu eu mă uit cu foarte mare tristețe și constat că inclusiv la nivelul societății civile există grupuri, se discută numai într o parte, ăialalți n au voie să vină, ăia nu s primiți.
Speaker A
rapoartele celelalte nu le citim că nu ne plac. Așa. Iată lucrurile astea. În momentul când prinzi o fisură și din punct de vedere politic sapi în direcția acelei fisuri, iată că ele se ajung să afecteze absolut toate straturile din ă toate straturile din
Speaker A
societate. Iar eu în frică eu nu mi am propus să trăiesc nici măcar nici măcar o zi. Dacă n o să mai fie posibil, o să fiu și o parte din diasporă. Cine știe, nu i niciodată exclus.
Speaker A
Doru, îți mulțumesc foarte mult pentru această discuție. și eu
Topics:Republica Moldovadezbinare socialăîncrederecapital socialmigrație tineretalegeri prezidențiale 2028Maia Sandupolarizare politicăautocenzurăaderare UE
