**Moldova de maine  09 10 2026 — Transcript & Summary | SozAI**
Source: https://sozai.app/transcript/moldova-tomorrow-2026-10-09/

Podcast despre viitorul Moldovei, axat pe economie, educație și securitate, cu discuții despre provocările tranziției și reformele necesare.

## Key Takeaways

- Viitorul Moldovei depinde de consolidarea economiei, educației și securității.
- Tranziția economică a Moldovei a fost afectată de lipsa instituțiilor și de privatizarea defectuoasă.
- Este necesară o reformă profundă și un dialog deschis pentru a construi un stat funcțional și prosper.
- Integrarea europeană este un obiectiv strategic, dar trebuie susținută de politici interne solide.
- Educația și respectul pentru profesori sunt esențiale pentru pregătirea generațiilor viitoare.

## What the video covers

- Podcastul Moldova de mâine discută despre viitorul țării, concentrându-se pe economie, educație și securitate ca piloni fundamentali.
- Se analizează tranziția dificilă a Moldovei de la economia planificată sovietică la economia de piață, evidențiind lipsa instituțiilor funcționale.
- Privatizarea contra bonuri patrimoniale este criticată pentru impactul negativ asupra economiei și pierderea masivă de active ale statului.
- Se subliniază importanța construirii unui stat funcțional și a unor instituții solide pentru a asigura bunăstare și servicii publice de calitate.
- Discuția include comparații cu țările baltice, care au avut un parcurs mai rapid datorită unor elemente de statalitate și politici externe clare.
- Se vorbește despre necesitatea unui dialog sincer și responsabil despre viitor, cu implicarea cetățenilor și a specialiștilor.
- Podcastul promovează o Moldovă integrată european, cu o justiție independentă și o economie competitivă.
- Se evidențiază problemele legate de respectarea contractelor de privatizare și lipsa obligațiilor investiționale.
- Importanța educației moderne, respectului pentru profesori și adaptarea la tehnologiile viitorului sunt puncte cheie pentru dezvoltare.
- Se discută despre provocările demografice, migrația și nevoia de politici care să motiveze tinerii să rămână în țară.

## Chapters

1. 00:00 Introducere și scopul podcastului Moldova de mâine
2. 05:18 Importanța instituțiilor funcționale și starea actuală a Moldovei
3. 10:38 Critica privatizării contra bonuri patrimoniale și impactul asupra economiei
4. 15:22 Compararea Moldovei cu țările baltice și lecții învățate
5. 19:29 Provocările demografice și migrația populației
6. 23:43 Urbanizare și dezvoltarea regională
7. 28:56 Politica externă și integrarea europeană
8. 37:27 Educația, respectul pentru profesori și pregătirea pentru viitor

Answers

## Questions about this video

Care sunt cei trei piloni principali pe care se sprijină viitorul Moldovei conform podcastului?

Viitorul Moldovei se sprijină pe trei piloni: economie, educație și securitate, care sunt interconectați pentru a asigura bunăstarea și stabilitatea țării.

De ce Moldova nu a reușit să facă o tranziție lină spre economia de piață în ultimii 30 de ani?

Tranziția a fost dificilă din cauza lipsei instituțiilor funcționale, privatizării defectuoase contra bonuri patrimoniale și absenței unor scopuri bine determinate pentru dezvoltarea economică.

Ce impact a avut privatizarea contra bonuri patrimoniale asupra economiei Moldovei?

Această formă de privatizare a dus la pierderea masivă a activelor statului, la dezorganizarea întreprinderilor și la acumularea proprietății în mâinile unui grup restrâns, afectând negativ economia și cetățenii.

## Full Transcript — Download SRT & Markdown

00:18

Speaker A

Doamnelor și domnilor, bun găsit la Moldova de mâine, un podcast în care ne vom preocupa de viitor, de felul în care vom trăi, de școlile în care vor învăța copiii noștri, de locurile de muncă și de siguranța fiecărei familii. Sper să ne întâlnim

00:34

Speaker A

săptămânal cu întrebări sincere, explicații directe și soluții care să le discutăm împreună. Vom încerca să legăm ce avem de făcut astăzi pentru ca peste cinci sau peste 10 ani viața în Moldova să fie mai bună. Acest viitor se

00:52

Speaker A

sprijină pe trei piloni: economie, educație și securitate. Legătura dintre ele este cât se poate de simplă. Școala pregătește oameni care dezvoltă economia. Economia creează bunăstare și resurse pentru servicii publice, iar securitatea ne permite să construim cu încredere.

01:11

Speaker A

Cum vedem Moldova de mâine? Ca pe o țară în care munca îți permite să întreții o familie, în care agricultorul are cui să-și vândă recolta, întreprinzătorul poate să-și dezvolte afacerea, iar fabrica locuri de muncă bine plătite. O țară în

01:29

Speaker A

care profesorul este respectat, iar copiii învață să gândească, să creeze și să folosească tehnologiile viitorului.

01:37

Speaker A

Vedem orașe care se dezvoltă în toate regiunile și sate conectate la piețe și servicii bune. Comunități care își pot hotărî prioritățile și au resurse să le realizeze. O justiție independentă care apără omul în fața abuzului, un stat care își respectă vârstnicii și oferă

01:55

Speaker A

tinerilor motive să-și întemeieze viitorul aici, acasă. Este o Moldovă apropiată de România prin proiecte economice, prin cultură, educație și economie. O Moldovă care își construiește locul în Uniunea Europeană și are capacitatea să-și protejeze cetățenii, libertatea și democrația.

02:16

Speaker A

Despre această țară vom vorbi aici cu Vlad Filat, despre alegerile necesare, despre costuri, despre responsabilități și despre felul în care ideile pot deveni rezultate în viața oamenilor.

02:29

Speaker A

Sunt convins că viitorul Moldovei merită o conversație serioasă. Vă invit să o purtăm împreună. Așadar, bine ați venit la Moldova de mâine.

02:40

Speaker A

Bine ați venit și dumneavoastră la Moldova de mâine și cu Doamne ajută, cum s-ar spune.

02:45

Speaker A

Da, sper să fie un foarte bun început și să reușim să construim împreună un dialog care să ajute oamenii să înțeleagă ce ne așteaptă în viitor.

02:59

Speaker A

Și haideți să începem de la lucruri foarte simple. Pentru ca să putem să construim o imagine a viitorului, va trebui să înțelegem ce se întâmplă cu noi astăzi. Iar întrebarea de bază este de ce Republica Moldova încă este

03:14

Speaker A

înfundată în această tranziție de la economia planificată a Uniunii Sovietice la cea de piață? De ce nu am reușit în 30 de ani să avem un parcurs lin și liniștit spre acest tip de economie sau o societate care să

03:32

Speaker A

fie diferită de cea din care am reușit să ieșim și s-o plecăm? Până o să vă răspund la această întrebare, noi, împreună cu dumneavoastră, în multiplele noastre discuții, am constatat că pe parcursul a 35 de ani de independență a Republicii Moldova

03:52

Speaker A

nu am avut timp sau nu am avut înțelepciune să discutăm despre viitorul țării. Țara noastră a fost prinsă în toată această perioadă în discuții despre trecut, resentimente și încă mai discutăm despre trecut în continuare.

04:10

Speaker A

Asta am vrut să spun. Continuăm să discutăm despre trecut fără a trage liniile necesare la anumită etapă și a acționa în realizarea unor scopuri nu doar declarative, dar tangibile pe care putem să le atingem acționând astăzi.

04:32

Speaker A

Și spuneam atunci că a venit timpul și de aia am ajuns aici să avem această discuție ca să discutăm și despre viitorul. Noi spuneam că vom avea discuții despre viitor. Sigur vom avea această trecere și în trecut pentru că, mă rog,

04:52

Speaker A

eu niciodată nu reies din faptul că până la noi sau până nu începem noi să discutăm, nu s-a întâmplat nimic. Exact ca la medic, dacă nu faci diagnoză reușit, nu reușești să leuiezi boala.

05:03

Speaker A

Exact. Deci ne vom sprijini puternic pe ce s-a întâmplat și vom proiecta acțiunile care trebuie să fie întreprinse pentru viitor ca să reușim nu lucruri fenomenale și nu minuni să facem în țara noastră, să avem un stat funcțional cu

05:18

Speaker A

instituții funcționale care are economie funcțională în rezultat care generează veniturile în urma cărora să avem educație, sănătate, infrastructură și viață decentă și demnă pentru cetățenii noștri. Acum revenind la întrebarea pe care ați dat-o, o întrebare foarte bună, domnule

05:40

Speaker A

Târguță, noi nu am reușit în toată această perioadă de timp, pornind în primul rând de la faptul că știți, se face comparația cu țările baltice, spre exemplu, de ce ei au reușit, noi de ce n-am reușit. Noi nu

05:56

Speaker A

am avut la acea etapă de timp instituții elementare. Noi ar fi trebuit să începem totul de la început să constituim.

06:03

Speaker A

Nici baltice nu le-au avut.

06:20

Speaker A

Ba da, anumite elemente de statalitate le-au avut, inclusiv element puternic de politică externă. Deci ei au pornit cu totul de pe alte principii și economia, construcția economică în țările baltice era cu totul și cu totul pe

06:42

Speaker A

alt fundament organizată. Deci a trebuit să fie construite instituții de la zero. Practic, dacă mă întrebați pe mine, s-a greșit foarte mult substituind profesioniști doar de dragul de a aduce cumva pe ai noștri și fără ca să se supere unii din

07:03

Speaker A

înaintașii noștri, dar poetul scrie poezii foarte bune și frumoase și face un lucru extraordinar de necesar pentru o societate educată și care se consideră dezvoltată. Însă el nu poate să gestioneze procese economice. Atunci a fost o pierdere de timp.

07:20

Speaker A

Ulterior, sigur, au fost anumite acțiuni care au dus la rezultate foarte nocive pentru țara noastră, pornind și de la faptul că nu au existat scopuri bine determinate pentru perioada de viitor.

07:36

Speaker A

Privatizarea a avut un rol distructiv, devastator practic pentru economia Republicii Moldova. Noi poate odată vom discuta ce reprezenta atunci economia Republicii Moldova, chiar dacă veneam dintr-un stat cu economie planificată.

07:55

Speaker A

Odată privatizarea contra bonuri patrimoniale care cu gândiți că a fost o greșeală enormă pentru că a fost o împărțire care a dus doar la beneficii pentru un grup foarte restrâns de oameni care au acumulat aceste bonuri patrimoniale care

08:10

Speaker A

în esența lor reprezentau proprietatea statului care parte s-a dus către cetățeni și s-a irosit. Deci ei, în loc să devină acționari la întreprindere, au devenit acționari la niște fonduri de investiții care, dacă este să te uiți

08:23

Speaker A

acum obiectiv, nu o să găsești capătul ce s-a întâmplat cu activele, ce s-a întâmplat cu întreprinderile respective și dacă vorbim de beneficiu pentru cetățeni și pentru economie în general este încă o dată dezastruos. Că nimeni n

08:36

Speaker A

a făcut un calcul, dar dacă îmi amintesc eu bine, se vorbea despre o sumă de 200 de miliarde de dolari pe care Moldova le-a pierdut anume din aceste active care au dispărut pur și simplu ca rezultat al privatizării

08:53

Speaker A

contra bonuri patrimoniale.

09:06

Speaker A

Contra bonuri patrimoniale.

09:21

Speaker A

Da. Și eu vorbesc aici despre întreprinderile care au rămas fără utilaj și echipamente care pur și simplu au fost rupte și date la fier vechi. După asta au venit alte procese care nu au fost

09:41

Speaker A

reglementate. De exemplu, nimeni nu știe de ce nu s-au respectat contractele de privatizare. Pentru că în contractul de privatizare fiecăruia se scria negru pe alb că este obligat să respecte cel puțin pentru o perioadă profilul economic al întreprinderii pe care o

09:56

Speaker A

privatizează.

10:13

Speaker A

Nu, nu s-a scris. Deci în cadrul privatizării contra bonuri patrimoniale, dacă să nu pierdem foarte mult timp la asta doar ca să constatăm, nu exista obligațiuni investiționare, deci se mergea, se licita nici măcar profilul să nu

10:38

Speaker A

păstreze, se licita cu acele bonuri și se prelua întreprinderea. Deci în rezultat aveam întreprinderi până la urmă formal având proprietate cetățeni ai Republicii Moldova prin aceste fonduri de investiții, dar practic fără stăpân care, vă dați seama, la un moment dat un fond de investiții

10:59

Speaker A

care prezenta o persoană sau un grup de persoane care gestiona industrii întregi, deci capacitate să gestioneze nu avea și s-a dus, s-a mers pe formulele cele mai simple, vânzarea activilor fie că este vorba de imobile, ut...

11:12

Speaker A

Da. Eu vă dau un exemplu. Ăă forța exemplu este cea mai puternică și în sensul ăsta avem un exemplu ă fabrica Ionel de confecții textile.

11:23

Speaker A

Eu îmi aduc aminte discuțiile foarte bine cu discuțiile cu doamna directoare de atunci și o delegație din partea angajaților.

11:34

Speaker A

Întreprinderea era supusă privatizării, nu contra bonuri patrimoniale. Vorbim de perioada '98. Și dânșii au venit spunând că ar dori ei să participe. Deci noi reglementare nu aveam legală. cum colectivul poate să participe la privatizarea respective și atunci am

11:52

Speaker A

oferit platforma sau formula creerii unei societăți pe acțiuni. În rezultat, toți angajații au depus cotă parte creând o societate pe acțiuni, iar acea societate pe acțiuni a cumpărat întreprinderea. Ei, în rezultat angajații au devenit proprietari au devenit proprietari, dar

12:14

Speaker A

nu doar formali, dar la nivel practic. Asta s a întâmplat și în continuare oscilațiile, deci pe partea de economie am vorbit oscilațiile pe care le am avut aici, parcursul a 35 de ani, patru ani spre Unde voiam să ajung cu această

12:32

Speaker A

întrebare? Da. Este din punctul dumneavoastră de vedere populația Republicii Moldova într o depresie care nu ne permite să avansăm?

12:41

Speaker A

Care a rezultat acestei situații economice? Vedeți, starea unei societăți, ea nu nu reprezintă ceva abstract.

12:53

Speaker A

O societate devine mobilizată înțelegătoare și foarte răbdătoare, apropo, atunci când îi arăți calea, da, luminița din capătul tunelului despre care se vorbește în permanență. De asta și v am întrebat de ce nu se vede această luminiță.

13:12

Speaker A

Exact. Începea începuserăm să vorbesc de aia pentru că la început a fost acea mișcare de eliberare națională. Lumea era foarte mobilizată având anumit obiectiv sau o anumită înțelegere. După care a s a schimbat guvernarea, a venit o altă opțiune care

13:33

Speaker A

unii sau mai bine spus jumătate spre est jumătate spre vest. Și atunci dacă vă aduceți aminte ăă nu la nivel de enunț, dar la nivel de înțelegere s a împărțit societatea. Da.

13:50

Speaker A

De dreapta și de stânga. Numai că nu un tipul clasic, Da. Exact. Est vest.

13:55

Speaker A

Da. Nu. De la noi s a est geografic est vest. Da. Cu rușii sau cu românii. Cam așa.

14:02

Speaker A

Foarte simplist. Ă și asta nu reprezintă o soluție pentru țară pentru că opțiunile Da. Ele pot să fie diferite, dar scopul care vizează țara, el trebuie să rămâie constant.

14:14

Speaker A

Pentru aia trebuie să fie o strategie de dezvoltare convenită cu toți, indiferent de opțiunile de geopolitică. În țară noi ne guvernăm bine, fortificăm instituțiile și asigurăm viață încă o dată normală, nu extraordinară pentru proprii cetățeni și de la o guvernare la alta

14:37

Speaker A

oscilațiile, deci un pas înainte, tradiționalul dans moldovenesc, un pas înainte, doi înapoi. Știți, ăă a fost o perioadă de respiru după agrareeni când inclusiv în programul de guvernare ăă în cazul dat vorbim de guvernul Sturza, ăă a fost un capitol separat care viza

14:59

Speaker A

integrarea europeană. Deci prima dată a apărut în mod serios dincolo declarație de independență. Au venit după aia comuniștii care au răvășit to.

15:11

Speaker A

Deci atunci în perioadă în perioada guvernului ăla a apărut idee de integrare europeană. A apărut nu doar idee, a apărut obiectiv foarte clar și capitol separat în programul de guvernare.

15:22

Speaker A

Dacă nu mi am dacă nu greșesc, mi amintesc că această idee a introducerii în programul de guvernare venise din partea domnului Vasile Delciuc. Nu, domnul Vasil Delciu, care era președintele Comisiei exter pentru politică externă. Exact.

15:36

Speaker A

Deci dânsul a fost cel care a a Dânsul a fost și a introdus în programul de guvernare acest obiectiv.

15:41

Speaker A

Bun, de inclus l a inclus guvernul, dar dânsul a venit cu inițiativa și dânsul o a promovat foarte energic. Apropo, o pierdere mare pentru politica Republicii Moldova că s a retras. Asta este.

15:55

Speaker A

Știu. Era ca și politician era foarte popular în perioada respectivă. Nu, dincolo de popularitate, că noi avem politicieni, parcursul templului e foarte popular. Dânsul, dincolo de popularitate, avea înțelegerea proceselor și era foarte convingător.

16:09

Speaker A

Asta tot este un element important, dar, mă rog, procesele, mă rog, sunt influențate de oameni, dar nu țin în totalitate. Nu le putem identifica cu o persoană sau alta.

16:18

Speaker A

și după care a fost perioada guvernării alianțelor pentru Integrare Europeană atunci când obiectivul, vorbeam de luminiță în capul tunelului, ea a fost formalizată foarte clar, cu obiectiv clar de integrare europeană, cu plan de acțiuni, cu strategie ăă apropo, în premieră a fost strategie

16:40

Speaker A

dezvoltarea Republicii Moldova Moldova 2020, deci în perspectiva 10 ani de zile, Noi ne am propus exact ce avem de făcut.

16:51

Speaker A

Dumneavoastră vorbiți în permanență despre politicile guvernamentale. Pe mine mă interesează relația exact de jos în sus. De ce populația Republicii Moldova nu reușește să genereze o activitate economică care să ă impulsioneze în mod special politicile guvernamentale? Și de asta vorbeam

17:11

Speaker A

despre despre depresia care din punctul meu de vedere există sau persistă la nivelul populației. Noi de ce n avem această capacitate pe care o au avut o balticii, de exemplu, sau alte popoare?

17:23

Speaker A

Noi nu avem antreprenoriatul în sânge. Noi nu știm să negociem, noi nu știm să facem o afacere. Noi am fost prea mult inhibați sau distruși de de regimul sovietic încât această sămânță antreprenorială a fost distrusă în noi sau noi noi de ce nu putem să

17:41

Speaker A

creăm alt regim sau un alt sistem economic care ne ar putea să fie benefic pentru noi?

17:46

Speaker A

Nu, eu vă spuneam anterior și continuu pentru că eu așa cred. Nu, problema nu ține de societate.

17:55

Speaker A

Moldovenii sunt foarte business orientated și pe timpul Uniunii Sovietice. Dacă nu se mai pricepeau și moldovenii a face bani, uite cu cheltuitul era mai greu și cu salvarea lor când au pierdut.

18:11

Speaker A

Și atunci era credeți că era un fenomen atunci la nivel la nivelul întregii populației când oamenii făceau afaceri?

18:17

Speaker A

Eu cred că nu prea erau oameni care într adevăr mergeau cu diferite afaceri pe Nici nici într o societate nu sunt toți afaceriști sau sunt oameni diferiți. Eu doar spun că spiritul este și apropo moldovenii business urile pe care le fac sunt

18:33

Speaker A

foarte buni. Nu doar în Republica Moldova. Vorbesc la nivel de lumea asta. Eu am cunoscut oameni de afaceri foarte reușiți din Moldova, în Statele Unite, în țările europene, în România. Sunt foarte mulți care au reușit.

18:46

Speaker A

De ce nu sunt acasă? Pentru că n au fost create condițiile. Înțelegeți? La noi este înțelegerea asta și eu văd că în ultima perioadă de timp ea devine constantă.

18:57

Speaker A

Că la noi lucrurile merg prost pentru că moldovenii nu iese la protest. Ă la noi economia nu merge pentru că moldovenii acuma că nu au spirit antreprenorial și tot așa mai nu este adevărat. Noi avem oameni foarte buni, însă dacă nu avem

19:15

Speaker A

conducere elită, da, hai să spunem așa, clasă politică, pentru că până la urmă place, nu place, prin politic, prin prin procesul politic se realizează guvernarea unei țări, ă n o să n o să avem nimic pentru că oamenii, știți cum,

19:29

Speaker A

dacă nu se reușește și dacă nu au condiție de viață, aleg să plece și din aia avem de aia avem plecați în perioada de la independență încoace aproape jumătate din populație.

19:43

Speaker A

Eu voi insista pentru totdeauna că noi avem nevoie de lideri care să meargă să conducă societatea, nu s o împingă din urmă.

19:53

Speaker A

Nu s o împingă din urmă pentru că vedem ciobeni în sensul bun al cuvântului, nu în sensul rău al cuvântului. O dată și doi ă noi trebuie să clarificăm anumite lucruri o dată și o dată trăgând liniile respective. Am ajuns la 35 de ani de la

20:10

Speaker A

independență, de la proclamarea independenței. Până la independență cred că mai avem independența reală. să ne pierdem atunci când apar probleme de ordin economic sau social majore, să ne pierdem iarăși în probleme de limbă, istorie, lucruri de genul, dar și astea sunt importante, doar că n

20:32

Speaker A

au fost clarificate până la capăt sau cel puțin n au fost pus punctul și după asta să nu se mai revină la ele.

20:37

Speaker A

Eu de asta spun, noi putem să polemizăm asupra acestor subiecte la nesfârșit. Exact. Dar asta nu înseamnă că polemizând pe aceste subiecte să lăsăm baltă rezolvarea problemelor sau trebuie să ne ocupe tot timpul din din zi.

20:51

Speaker A

Exact. Deci noi trebuie să ne guvernăm sau să să asigurăm actul guvernării și să ne dezvoltăm pentru că știți cum discuțiile astea ele sunt importante. Eu sunt de acord.

21:04

Speaker A

tot ce ține de identitate, de trecutul nostru, de anumite lucruri care trebuie le spus foarte clar ce s a întâmplat cu noi, dar totodată cu doar cu asta noi nu vom nu vom reuși să ne asigurăm încă o dată ce am vorbit până acum.

21:21

Speaker A

dumneavoastră ați pomenit tangențial despre privatizarea de la sate. Eu v am vorbit despre antreprenoriat sau dacă vreți despre depresia asta care există în în rândul nostru, a populației noastre. Ea în mod special se vede la sate pentru că satul

21:38

Speaker A

a fost depopulat. În mare parte au rămas doar bătrâni acolo și acuma întrebarea fundamentală este cum scoatem această populație din acest din această depresie? Cum va ajunge satele noastre să reînvie?

21:54

Speaker A

Prin ce gen de politici, de unde trebuie să vină? De jos în sus sau de sus în jos?

21:58

Speaker A

Tot timpul sau este un efort colectiv? Nu, nu este de sus în jos. Și tot timpul încercările astea, gen amalgăm voluntară și așa mai departe sunt tertipuri și sunt abordări foarte nesincere și nedrepte în raport cu propriei cetățeni.

22:13

Speaker A

Ă eu, domnul Târguță, nu împart oamenii din Republica Moldova între cei care locuiesc la oraș și cei care lucrez la locuiesc la sate obiectiv. Și o să explic de ce.

22:25

Speaker A

Da, dar condițiile lor sunt totuși diferite. Sunt perfect de acord, dar o să explic de ce.

22:31

Speaker A

Ă la noi satele au fost într o anumită condiție și în anumită situație, da, în perioada sovietică.

22:42

Speaker A

Deci în localități erau necesar enorm de forță de muncă, deoarece tot ce reprezintă a reprezenta atunci agricultura însemna forță de muncă.

22:52

Speaker A

Brută. multă, brută. Exact. Și oamenii erau ocupați la colhoz, din colhoz sau așa mai departe că Deci oamenii ăștia erau în activități. Parte din ei activau în centrul raional sau chiar la Chișinău veneau și lucrau seara înapoi acasă. Eu dau exemplul localității mele,

23:13

Speaker A

satului Lăpușna. Da. Ăă lucrurile s au schimbat, deci tehnologia s a schimbat. Din păcate, noi am ajuns preponderent să producem materie primă în agricultură.

23:24

Speaker A

nu avem procesarea și tot ce reprezintă factor multiplicator a activității în agricultura primară, dar totodată tehnologia s a schimbat, deci forță de muncă din ce în ce mai puțină e necesară în localitate. Deci oamenii trebuie să își găsească munca să și petreacă timpul

23:43

Speaker A

sau, mă rog, să activeze în afara localității. Asta ține de urbanizare. Deci înainte oamenii locuiau la sat sau Da și activau un sat sau și mergeau, cum spuneam, în centrul lucrurile astea puteau să fie posibile și acum dacă

24:02

Speaker A

dacă se construiau centre industriale. Da. Uitați vă iarăși exemplu noi când am lansat proiectul pe dimensiunea automotive prin zonele economice libere.

24:16

Speaker A

Am început cu Draxelmer la Bălț. Deci le am noi am întrebat foarte simplu ce condiții doriți ca să investiți? Pe noi ne interesa propriu zis investiția ca platformă. Pe noi ne interesa restul.

24:33

Speaker A

Asta înseamnă forță. Oameni activează, dar oameni muncesc din raza Atunci erau, din, ca să înțelegeți, în raza de 60 de km. Acum nu găsesc oameni în rază de 90 km, deci forță de muncă nu mai există.

24:48

Speaker A

Și după aia am dezvoltat, deci am mers pe formula extinderii în subzone acelei zone economice libere la Căușeni. Domnul Cioloi dacă o să ne privească cred că o și aducă aminte foarte bine câtă muncă s a depus ca să fie atras un

25:03

Speaker A

investitor important, cloroplastul care pe timpul actualei guvernări a plecat. Noi atunci l am convins să revină, să vină să investească la la la Orhei fugicura la la Comrad. Deci ideea era să creem și sigur zonă economică liberă cu potențial

25:26

Speaker A

enorm și investiții foarte serioase la Ungher. Deci aceste centre industriale urma să asigure cu forță de cu loc de muncă oamenii respectivi pentru că el rămâne să trăiască în Republica Moldova când când are loc de muncă poți și să

25:40

Speaker A

asigure copilul când copilul poate să învețe și tot așa mai departe. Ă unde vreau să ajung? Deci până când noi n o să pornim economia acestei țări în rezultatul căreia vom oferi locuri de muncă bine plătite, da? Ca omul să poată

25:54

Speaker A

munci acasă. Noi discuția între cum rezolvăm problema la sat sau cum rezolvăm problema în oraș o s o avem la nivel discuții teoretică. Practic nu se va întâmpla nimic.

26:05

Speaker A

Și atunci care ar fi trebuit să fie modelul de dezvoltare economică a Republicii Moldova? Eu cred că noi trebuie să asigurăm în primul rând cu condiții predictibile, atractive și cu garanții ferme din partea statului a tot ce înseamnă investiție

26:29

Speaker A

și pe modelul ăsta inclusiv asigurări condiții de fiscalitate, energie pe condițiile astea să atragem investiții, dar rutiere și transportul sigur și restul condițiilor partea de energie, drumuri și tot așa mai departe. Deci aici noi nu trebuie să inventăm apa caldă și domnul Târguță,

26:53

Speaker A

noi o să discutăm cu dumneavoastră. Asta este prima discuție. Ulterior cred că tematic o să luăm teme și o să le discutăm așa mai în profunzime. Dar eu am spus din totdeauna încercarea noastră aici la la Chișinău, Moldova în general

27:09

Speaker A

să inventăm apa caldă sau bicicleta ține de pierdere de timp. E Problema este mai întâi să avem apă, după aia s o încălzim.

27:17

Speaker A

Vedeți? De aceea noi trebuie să asigurăm aceste condiții pentru că declarațiile de dragul declarațiilor nu duc la nimic. Uitați vă, noi când mergeam în afară sau când din nu la telefoane cu investitorii sau cu investitori din ăștia oligarhi, știi? Nu, nu, nu aveam

27:37

Speaker A

discuții de genul ăsta, dar când transmiteam mesajul și spuneam investitorilor să vină în țară să investească, noi aveam la baza invitației condiții. Deci noi eram cu energie mai ieftină decât în Europa, 0,70, nu 0 de 70% din costul mediu

27:56

Speaker A

european. Ca să fiu mai simplu, cu 30% mai ieftină era energia. Da. Forță de muncă aveam atunci vorbim de încă mai aveam încă mai aveam exact și piață desfacere.

28:10

Speaker A

Noi așa și spuneam de la Lisabona până la Vlad Vostoc comercializați în regim de comerț liber. Acum la noi energia e mult mai scumpă. Ce să de energie? Vom avea discuții probabil separată, lungă și foarte punctuală.

28:25

Speaker A

Ă oameni nu avem, noi nu avem pentru necesitățile interne a noastre la la ora actuală. Vedeți că deja este un import destul de mare de forță de muncă.

28:35

Speaker A

Scuzați că spun așa, dar asta este din Asia. Da. Ă și cu piețele de sfaceri avem nu chiar cea mai fericită situație.

28:46

Speaker A

Deci toate chemările astea a actualului prim ministru și toate discuțiile la telefon, ele din păcate, eu nu spun asta nici cu satisfacție ca și la nivel de constatare. Dânsul știe doar că spectacolul văd că l joacă bine. Toate

29:01

Speaker A

astea se vor lovi de trista realitate în Republica Moldova. Pentru că o investiție când vine își face debit credit. Cât investește și cât ce profit are și care este care este situația. Acuma, mă scuzați că am întins răspunsul ăsta, dar vedeți, mie asta mi

29:22

Speaker A

a spus prim ministrul chinez în cadrul vizitei care am avut o în China în 2012.

29:29

Speaker A

Vorbeam despre criză și atunci îmi spune că în limba chineză cuvântul criză are două sensuri. Același cuvânt două sensuri. Criză în sensul în care îl înțelegem noi și criză în sensul de oportunitate.

29:44

Speaker A

Ei, a fost o discuție așa destul de prietenoasă și încearcă să privești criza ca oportunitate și o să fie ok.

29:51

Speaker A

Păi, el are perfectă dreptate și ei au perfectă dreptate. Situația cât de dramatică nu arăta acum războiul din Ucraina ăă situația în interiorul țării reprezintă o criză profundă, dar totodată reprezintă o oportunitate enormă pentru că lucrurile se vor reașeza și în reașezarea asta noi

30:16

Speaker A

trebuie să ne găsim locul nostru, să nu avem pretenții de lideri globali și de ca să acapărăm totul, dar să ne găsim și în și în contextul ăsta unde este locul nostru? Acuma pe pornind de la ideea că mereu suntem cu picioarele în

30:30

Speaker A

două luni, trebuie de facto istoric, sub toate aspectele, noi suntem în Europa. Noi suntem stat european autentic din punct de vedere geografic lingvistic istoric, cum doriți. Deci eu le spuneam la europeni când discutam despre în cadrul proiectelor care le aveam, fie că

30:52

Speaker A

era vorba de acord de asociere sau liberalizarea vizilor, eu le spuneam toate elementele astea și mai spuneam un lucru că este singura țară latină de pe continentul european în afara Uniunii Europene. Place cuiva sau nu place? Asta este o realitate. De aceea noi suntem în

31:10

Speaker A

Europa ca civilizație europeană, însă suntem la hotar. Deci asta nu înseamnă obligatoriu. Este aspectul noi discutăm despre securitate securitate, dar ca oportunitate sigur ea se va deschide și va depinde de noi să fim ca de obicei melancolici romantici

31:36

Speaker A

și într un fel poetici, nu? Da. sau să nu ratăm și această oportunitate, care încă o dată ea va apărea 100% și să oferim ăă perspectivă clară de dezvoltare economică în Republica Moldova.

31:56

Speaker A

Dar acest proces de integrare a Uniunii Europene este un proces de politică externă sau nu de politică internă?

32:02

Speaker A

Știți, mie dintotdeauna mi a plăcut expresia. Ea e foarte puternică și foarte foarte adevărată.

32:12

Speaker A

Dați mi o politică internă bună, bună și vă dau o politică externă perfectă. Da.

32:22

Speaker A

Deci integrarea europeană sigur are componenta de politică externă și de acțiune externă, dar în esență ține de politica internă a statului.

32:35

Speaker A

Pentru că la nivel de relații externe sigur trebuie să ai relații bune cu partenerii europeni în cazul. Da, dacă vorbim de integrare europeană ă ține de procesul de negocieri care din păcate la etapa actuală în Republica Moldova în

32:53

Speaker A

procesul de integrare europeană lipsește cu desăvârșire. Avem așa un copy paste din ăsta a legislației europene care o să lovească în în viitor și asta datorită faptului că IQ ul european a fost tradus în România în limba română și nu avem nevoie să

33:08

Speaker A

refacem sau să facem din nou acest proces într o așa numită limbă moldovenească. Ba da, ba da. Ei traduc în continuare pentru că au fost anumite schimbări. Nu poți să ia bun se ajustează legislația, dar grosso modo ea a fost deja tradusă în

33:22

Speaker A

Da. Chat GBT și ei traduc. Cu toate că trebuie cu la modul direct trebuie cu pixul în mână, cuvânt cuvânt, rând cu rând, pentru că o virgulă la un moment dat poate să coste foarte mult la nivel de capacitate de implementare atunci

33:37

Speaker A

când va veni timpul după aderare, obligații pe care și le asumă Moldova, statul, nu partidul aflat la guvernare. Păi, ăă revenind la la politica externă și politica internă, dar acest proces de integrare europeană, el nu vizează Uniunea Europeană,

33:58

Speaker A

el vizează Republica Moldova, obiectiv vorbind, pentru că în rezultat noi racordându ne la rigorile europene, da la noi ce facem aici sau ce ar trebui să facem, mai bine spus, că deocamdată ată raportările care sunt. Am am realizat 1

34:19

Speaker A

milion de reforme. În ce se rezumă reformele respective? Am schimbat denumiri la instituții, am schimbat legislație, dar la nivel practic nimic doar nu s a întâmpl care încă nu se aplică.

34:32

Speaker A

Nu, dar chiar nu sunt anumite care nu stați care iese foarte mult din acordul de asociere. Ehe, ce negociază ei acuma că urmează, dar iese foarte mult din acordul de asociere.

34:44

Speaker A

Dar ca rezultat nu produce niciun efect. Uitați vă cinci ani și de guvernare. Dați mi un domeniu în care noi având rapoarte triumfaliste că ne mișcăm ca racheta în integrare de europeană integrare europeană. Dați mi un domeniu în care noi avem performanță.

35:06

Speaker A

Este unul care în educație. Am închis toate școlile din țara asta. Mai avem vreo câteva doar.

35:11

Speaker A

Domnul Târgos, despre educație noi cu siguranță vom avea o discuție foarte aplicată și haideți noi să nu Am fost ironic, este adevărat, dar dar dacă e să vorbim strict despre lucruri care se simt în țara asta, cred că

35:24

Speaker A

educația este primul. Eu nu s au nu s au închis niciodată atâtea școli în țara asta cât s au închis acuma. Eu am fermă convingere, asta este înțelegerea mea, că nu poate o țară să realizeze progres dacă nu este educată și nu este

35:42

Speaker A

sănătoasă. Absolut. Eu am citit mult despre Japonia, despre cultura japoneză și recomand unora care citesc ceva mai nou să citească despre Japonia că este foarte relevantă și asta nu i vorba de samurai obligatoriu, ci ține de civilizație și de modul în care

36:07

Speaker A

societatea este organizată, disciplinată. După al doilea război mondial au trecut printr o dramă, fiind un popor foarte mândru și bun și bombele atomice și așa mai departe, au avut curajul în ei să tragă linie.

36:25

Speaker A

Deci la ei nu la nivel de lege, la nivel de conștiință societală a fost stabilit.

36:31

Speaker A

Noi nu discutăm despre trecut, noi discutăm despre viitor și pornim de la două doi piloni, educația și sănătate.

36:42

Speaker A

Vom fi educați, sănătoși, vom reuși oriunde. De aceea, revenind la întrebarea mea, eu vă răspund în care este un domeniu în care s a reușit, economia este la pământ, place, nu place? În perioada guvernării noi avem recesie, dar am avut una foarte

36:59

Speaker A

mare. Am avut câteva amplitude, dar la tot ce ține de de procesele care sunt în jur e dramă. Social la fel. Noi am ajuns deja să avem mai mulți pensionari decât oamenii care muncesc. Și atenție, asta având în vedere că bugetarii sau

37:20

Speaker A

cei care activează buget au fost umflați ca număr și nu la nivel de execuție unde salariile s 10 15000 RON, dar acolo unde s cu salariile astea lor nesimțite, grase. Ăă încerc să caut poate în cultură, nu vă

37:41

Speaker A

supărați, a trecut deja cinci ani de zile Filarmonica de stat nici la nivel de proiect n au ajuns. Asta cum să vă spun, ăsta este un element să vorbești sporatic de acest lucru, dar pe de altă parte arată capacitatea lor. Eu încerc

37:57

Speaker A

să fac analogi între între resursa pe care o consumă Republica Moldova și civilizația umană care a consumat o după războiul doi mondial. Suntem măcar în aceeași situație? Nu, noi noi acuma consumăm încă o resursă sau poate chiar dacă vreți, am epuizat o

38:12

Speaker A

deja resursa pe care a creat o Uniunea Sovietică, nu neapărat ca să devenim nostalgici, dar totuși a existat educație chiar și în domeniul culturii s au făcut anumite lucruri, dacă să ne gândim numai la formațiile ăsta de muzică populară și așa mai departe, dar

38:28

Speaker A

nu, nu asta este nu contează asta. Dar care sursă? Noi am epuizat o sau n am epuizat o. Începem să construim ceva noi propriu ca și nu ă din fericire noi nu am epuizat o. Eu chiar cred că suntem capabili să ne

38:47

Speaker A

mobilizăm și nu doar să Nu suntem capabili să construim ceva nou. Încă mai intrăm pe baza acestei resurse.

38:55

Speaker A

Nu, să scriem ceva nou, dar să nu pornim iarăși de undeva abstract. Deci noi suntem cu Deci înțelegerea asta că până la noi este vid, este greșit. Noi avem o temelie că ea este rea, că ea trebuie mai fortificată. Eu sunt de

39:11

Speaker A

acord, dar construiești mai departe, nu distrugi tot și începi să Ăsta nu funcționează ca în la stroică.

39:17

Speaker A

Înțelegeți? Un stat funcționează păstrându și rămânându și memorie instituțională. Fără dânsa e greu, adică e imposibil. Și noi undeva am pierdut din cauza că această această memorie instituțională a fost hăcuită pe parcursul timpului și inclusiv a actualei guvernări. Pentru că

39:40

Speaker A

știi cum înțelegerea asta că pe băncile universității tu poți să fii un deputat foarte bun sau poți să consulți ministrul culturii și am mai spus o că ajungi la spusele lui maestrului Sulac.

39:53

Speaker A

Nu mă tem de de ministrul culturii, dar de cultura ministrului și tot așa mai departe. Sunt multe de de vorbit aici.

40:00

Speaker A

Dar ca să finalizăm cu integrarea europeană, încă o dată, este un proces autentic de politică națională. Aici pe interior, aici noi trebuie să transformăm instituțiile, ele într adevăr să fie funcționale, economia să fie funcțională, să genereze venit și

40:16

Speaker A

toate restul, inclusiv elementele de securitate. Dar acuma dacă intrăm imediat în Uniunea Europeană, suntem pregătiți să rezistăm?

40:21

Speaker A

Nu, nu. Ce ne ar încurca? Disfuncționalitățile care le avem. Dar la nivel de concurență am fi capabil să rezistăm?

40:30

Speaker A

Nu, nu. Noi suntem foarte departe. Și consecința care ar fi consecința că noi în fond nu vom adera ca un stat, vom adera ca un teritoriu slab locuit sau puțin locuit, cum să vă spun.

40:47

Speaker A

Domnul Târguță, noi auzim des, da, ce ne trebuie nouă să ne chinuim aici la Chișinău, facem unirea și o să avem pensii, o să avem salarii, o să fie totul bine, ceea ce este un mesaj foarte ticălos și fals. Adică știți cum noi ne

41:06

Speaker A

unim și hai luați ne la ăsta e un fel la întreținere un fel de abordare de trântor nu deci eu cred că indiferent da chiar dacă luăm în calcul procesele ă de integrare sau chiar unionist noi trebuie să ajungem acolo funcționali noi

41:27

Speaker A

nu trebuie să ajungem acolo cerșetător acuma în abordarea asta este iarăși falsă pentru că în România România, dacă vorbim de unire, da, în România, România tot nu este dezvoltată uniform, este în funcție de Sunt județe care sunt foarte

41:43

Speaker A

dezvoltate și oferă condiții mult mai bune, inclusiv la nivel de salarii și tot așa mai departe, cetățenilor și sunt județe foarte sărace. Ei, eu nu vreau să fiu cenușă, să reprezint cenușăreasa ori a României, dar în mod special a

41:57

Speaker A

Europei, că acolo este mai previzibil. De aceea, procesul de integrare europeană privede etape. Sunt negocieri. Mergi cu acord de asociere, începi să te pregătești. Sunt negocierile, este procesul de preaderare. Sunt fonduri de preaderare.

42:14

Speaker A

Pentru ce? Ca să te pregătești. Și tu când ajungi acolo, ai instituțiile funcționale, ai economia funcțională, tu trebuie să ajungi acolo, nu să fii doar consumator ca și noi am mars toate etapele astea. Le am marți.

42:26

Speaker A

Nu, nu. Ei vor să le ardă. Deci noi ca să ajungem acolo încă o dată nu trebuie să fim doar consumatori. Noi trebuie să venim cu și cu contribuție. Care i contribuția noastră?

42:37

Speaker A

Haideți să începem. De la început noi n am implementat acordul de asociere, nu la mars o etapă.

42:45

Speaker A

Noi nu avem perioada de preaderare pentru că acuma insistăm foarte mult să devenim membri ai Uniunii Europene într o perioadă foarte scurtă.

42:52

Speaker A

Exact. Deci mai ardem o etapă. Exact. Și când vom ajunge în Uniunea Europeană, cum vom arăta ca o țară care a vrut neapărat să devină membră a Uniunii Europene, dar incapabilă să reziste pe o piață cu foarte mare concurență.

43:06

Speaker A

Exact. Nefiind absolut deloc pregătit. Acuma eu vă spun mai departe de ce moldovenii noștri merg să muncească în Uniunea Europeană. Sunt salarii mai bune, condiții, știți cum, depinde de la caz la caz, mai bune. Acasă, totuși acasă.

43:26

Speaker A

Dacă tu nu vei asigura condiții de muncă acasă în Republica Moldova, bune pentru moldovenii noștri da în momentul în care aderi, ce i va oprit pe moldoveni să plece și mai mulți la muncă acolo, neavând de nefiind economie

43:44

Speaker A

pregătită? E problema este deja cine să mai plece? Da, vor pleca și bătrânii de 70 de ani.

43:50

Speaker A

Este o întrebare foarte pertinentă. De aceea, când eu spun că noi încă nu am ratat totul, eu nu privesc viitorul Republicii Moldova doar prin cei care sunt acum în Republica Moldova.

44:07

Speaker A

Domnul Drăguță, eu cunosc foarte mulți oameni din Republica Moldova care sunt, nu știu dacă cuvântul bine este corect, sunt realizați foarte foarte foarte bine în țări europene sau nonuropene, dar în afară. Eu cunosc mulți din ei care sincer ar reveni acasă, dar nu pe

44:36

Speaker A

formula care a discutat o pas și apropo au profanat o când spunea că o să aducem capacități. Păi încă o dată eu când vorbesc de oameni care au performanță nu obligatoriu e vorba de vârstă, au traiectorie, au experiență,

44:52

Speaker A

au realizări. Ei nu vin, spre nu vin într o instituție să învețe cum se gestionează un proces. Ei știu în detalii ă și așteaptă asta și din partea statului.

45:05

Speaker A

Exact. Dar cum să vă spun, oamenii ăștia ei ăă ei ar veni, dar fără condiții de genul întâi scrii cereri la pas, pe urmă primești funcția și după care umbli și împarți gazete la fiecare alegere. Oamenii ăștia ar veni să

45:26

Speaker A

lucreze pentru țară, sincer, sau pur și simplu să facă afaceri rentabile. Nu, noi vorbim la nivel ă Da.

45:37

Speaker A

Da, dar asta ține de afacere. Eu vorbeam acuma de actul guvernării pentru că el trebuie să fie realizat. Iar afacerile și restul ele vin în consecință. Domnul Târguță, nu poți să vii să faci o afacere în Republica Moldova și rezultat

45:50

Speaker A

să influențezi calitatea actelor de guvernare pentru că sunt afaceri care au plecat din Republica Moldova. Aceeași fuge cură, aceleași întreprindere închisă că să nu le trec pe toate în în și probabil vor mai pleca după aceste scumpiri. Trea și

46:06

Speaker A

după scumpiri este un motiv, dar după presiuni este alt motiv. Uitați vă cazul Fly One. Eu am mai spus public, eu nu cunosc proprietarii acestei companii, în ceea ce știu eu că este un grup de companii care au active de peste 1

46:23

Speaker A

miliard de euro, care activează și în Republica Moldova. Mai știu că atunci când apar anumite probleme în legătură cu o companie sau alta, lucrează instituțiile, nu mascații. Tu nu poți să tăbărăști, înțelegi? să i impui un proprietar să plece din companie de

46:40

Speaker A

atâta că Da. Și în rezultat să apară în rezultat să apară companie concurentă, business uri, conexi pe aeroport și tot așa mai departe. Deci asa este astea sunt lucruri foarte grave care se întâmplă și care le am contestat

46:57

Speaker A

tot timpul și pe timpul guvernării lui Voronin și pe timpul lui Plachatni. Și eu nu înțeleg de ce acuma noi nu trebuie să contestăm aceste lucruri.

47:06

Speaker A

Unde de fapt ce am vrut să spun eu, deci activitatea unei companii, cât de mare n ar fi ea, nu să schimbe actul guvernării, iar actul guvernării calitativ va crea cu certitudine condiții pentru ca compania să dezvolte, să vină alte companii și deci noi aici

47:26

Speaker A

trebuie să urmărim să avem o guvernare normală, eficientă. și în restul va fi consecință.

47:35

Speaker A

Bun, dar cum ar trebui să dezvolte Republica Moldova pentru ca să ajungă acolo? Există un model de dezvoltare economică care ne ar putea avantaja în situația asta?

47:45

Speaker A

Eu nu cred că modelul unui stat poate fi preluat de alt stat. De aceea sunt modele. Da. Se vorbește despre Singapore, se vorbește despre ei ce ce funcționează în Singapore nu funcționează în Republica Moldova.

48:00

Speaker A

Pornind de la felul de a fi a oamenilor, cultura și multe multe alte aspecte.

48:06

Speaker A

Deci noi nu trebuie să mergem pe formula repetitivă. Dacă iacă asta a funcționat într o parte, va funcționa și aici.

48:15

Speaker A

Știți cum era la începuturi când când s a început business ul? Dacă avea cineva roadă bună de usturoi, dau un exemplu, anul ăsta, păi anul viitor toți toată lumea plantează usturoi, înțelegi? Fără fără înțelegerea cât consumăța, ce vei face

48:33

Speaker A

cu usturoiul ăla și tot așa mai departe. M am dat un exemplu. Din dincolo de glume, eu pot să vă dau un exemplu concret. În felul ăsta s a întâmplat la noi în sat, în mijlocul anilor '90, la sfârșitul anilor '90,

48:43

Speaker A

când toată lumea a plantat varză și după asta nu mai avea nimeni unde s o vândă și după aia n a mai plantat nimeni varză.

48:50

Speaker A

După asta n a mai plantat nimeni varză. Exact. Și când au început primele stații PECO, toți au apucat să facă stații să construiască stații PECO. Noi avem cea mai mare densitate. Duceți vă oriunde în lume. N o să vedeți atâtea pe 100 de m².

49:04

Speaker A

Exact. În schimb, stațiile Peco la noi sunt aproape restaurante. Da. pentru că așa îi feresc așa și în altă parte 60% din vânzări deja sunt vânzări a produselor non petrol. Dar ca să revenim la modelul economic, cum ar trebui exact dacă să revenim la

49:22

Speaker A

modelul economic, care ar fi un model economic pentru noi? Dar dumneavoastră când vorbiți despre model economic, ce ave ce vreți ce răspuns așteptați? Mine mă interesează luminița din capătul tunelului și cum ar trebui s o vadă un om

49:35

Speaker A

pentru ca el să înțeleagă, să l perceapă și să l creadă că poate să ajungă acolo.

49:41

Speaker A

Țara asta are nevoie să ia din mână această populație și o treacă prin acest tunel până îl duce la luminiță sau sau cumva această acest model trebuie să arate altfel. Noi avem nevoie de un model de asistență pentru populație, nu

49:58

Speaker A

neapărat asistență socială. sau ajutor social, dar un model economic care să ajute populația să iasă din această depresie. Și eu iarăși insist pe această pe această idee că populația noastră se află totuși într o anumită depresie pentru că nu vede luminiță din luminița

50:15

Speaker A

din capătul tunelul. Domnul Teu Eu n o să inventez absolut nimic nou. Deci perioada 2010 cred că atunci când a fost ca element politic, da, semnarea acordului de asociere și liberalizarea vizelor, investiții majore, atragerea de fonduri foarte mari în Republica Moldova, în

50:40

Speaker A

societate apăruseră starea de poate nu de încredere totală, dar încredere apăruseră. Astea nu sunt cuvintele unui fost prim ministru a perioadei respective. Eu reies din datele statistice pentru că acea perioadă de timp, spre exemplu, este prima perioadă măsurată a cinci ani de zile de la

51:02

Speaker A

independență până în prezent în care au fost nașteri mai multe decât decese, deci spor natural pozitiv.

51:11

Speaker A

Adevărul da. Și statistica vă vă susține în cazul ăsta. Am avut cea mai mare creștere economică în Nu economică. Vorbesc de nașteri. Deci eu am înțeles. Asta e mai important.

51:22

Speaker A

Dar natalitate natalitatea întotdeauna este urmată nu este efectul creșterii economice pentru că oamenii care au siguranța în zile de mâine încearcă să aibă și mai mulți în speranță. Când oamenii au speranță. Deci asta este un element, desigur, creștere

51:38

Speaker A

economică, dar mai este un element. Știți cum expresia asta scuzat fie îndrăzneală să folosesc un rusism pațan cazal pațan de înțelegeți în momentul în care guvernarea, domleș, nu când guvernarea își asumă angajamente și ele sunt realizate, poate nu în

52:00

Speaker A

totalitate, dar sunt realizate, poate cu un pic de întârziere, dar sunt realizate, apare această încredere. Ori noi am spus vom circula fără vize. Am circulat fără circulăm fără vize.

52:11

Speaker A

Vom avea acord de asociere și piață liberă cu Uniunea Europeană. Avem Au fost exemple foarte multe de investiții.

52:18

Speaker A

A fost Eu încă o dată să mă înțelegeți corect exemple pozitive, ele trebuie folosite. Asta arată că noi putem. Au fost inundațiile Au fost inundațiile din Lunca Prutului.

52:29

Speaker A

Eu vă spun că am fost cred că singurul care am insistat. Bun. Eu am decis până la urmă. Scuzați, așa a fost situația în acea acea decizie de a construi localitatea în întregime, cotul mori, jumătate din nemțeni, partea din

52:48

Speaker A

nobileni și sărăteni. Deci toți mergeau pe formula să dăm bani, un fel de despăgubire și să ne luăm de o grijă.

52:54

Speaker A

Pentru mine era extrem de important să văd dacă noi ca societate putem să ne mobilizăm. Apropo, noi nu avem 1 RON în buget pentru reconstrucția acelor localități.

53:05

Speaker A

Nu vorbesc de filarmonică, de o de o de o de o clădire, de o clădire, da. Și noi am reușit, ne am mobilizat atunci, ne au ajutat și partenerii în primul rând România și am demonstrat că se poate. De aceea

53:21

Speaker A

și procesul de integrare europeană, cum să vă spun el nu era declarativ că obținem statut de țară candidat, că după aia începem negocierile, că deschidem un cluster, mai deschidem un cluster. Eu nu cred că pe oameni deja îi

53:35

Speaker A

mai entuziasmează chestia asta pentru că toate deschiderile astea trebuie să aibă rezultat. Apropo, dumneavoastră ați văzut mandatele de negociere a guvernului cu Uniunea Europeană? Eu am văzut am văzut probabil pentru primul cluster ceva care pe mine m a deranjat foarte mult și de

53:51

Speaker A

aia am menționat ceva mai devreme că astea nu sunt negocieri, astea sunt preluări automate. Atunci când în mandat scrie Moldova preia, nu are niciun fel de observație.

54:04

Speaker A

Da. Și necondiționat, integral. Noi cred că astăzi n o să discutăm ce reprezintă acel prim claster și care sunt riscurile.

54:12

Speaker A

Acolo este vorba despre drepturi fundamentale. Nu, nu în detalii spun. Pentru că preluând totul la nivel automat, cum să vă spun, astăzi poate nu, dar într o perioadă foarte scurtă de timp va scenda această societate și mai tare.

54:29

Speaker A

Și apropo ce ține de integrare europeană, că să nu uit, deci procesul de integrare europeană noi îl vedeam ca inclusiv un proces de consolidare a societății.

54:43

Speaker A

Aduceți vă aminte ce sprijin din partea societății avea acest proiect național. Deci noi nu mergeam pe formula că primarii sau localitățile care au votat pentru un partid sau altul va primi finanțare sau altul nu. Din contra, cu supărări, apropo din partea multora, că

55:04

Speaker A

anumite fonduri de dezvoltare primite la Uniunea Europeană le duceam în proiecte concrete de investiții în Găgăuze.

55:10

Speaker A

Apropo de această afirmație și înțeleg că ați făcut un apropo la adresa afirmațiilor președinte Maia Sandu, dar chiar și Igor Gros a vorbit despre asta.

55:20

Speaker A

Vi se pare chiar toți au vorbit. Vi se pare riscantă această soluție de a împărți aceste fonduri între susținători și nesusținători? Nu este o afirmație a unor oameni iresponsabili care nu înțeleg că statul nu este proprietatea unui partid politic, chiar dacă se află

55:37

Speaker A

guvern. Mie mi se pare mai mai riscant. Ei încearcă să creeze o țară cu două viteze, unii mai dezvoltați și alții mai puțin dezvoltați. Iar cei mai puțini dezvoltați întotdeauna se vor răzvrăti și vor deveni nu doar oponenții acestei

55:49

Speaker A

guvernări, dar chiar mai mult încă. În consecință, da, doar că situația e mai proastă. Ei nu au gândire țară sau despre țară. Asta este. Ei, înțelegeți, ca să vorbească despre țară, despre stat, ei trebuie să înțeleagă ce înseamnă asta și să și asume. Asta

56:10

Speaker A

înseamnă mult mai mult decât interesul personal sau unui partid politic și trebuie să asumi lucrurile nu doar care vin pentru beneficii sau confort. Sunt lucruri foarte dumneavoastră considerați că mie îmi era tare ușor să merg în Găgăuze. Eu mai des mergeam în găgăuzic

56:26

Speaker A

în altă parte pentru că noi urmăream ca și asta nu însemna ă nu însemna cedări, asta însemna o abordare corectă, serioasă. Noi când am mai departe noi când am negociat, spre exemplu liberalizarea regimului de vize, noi nu am negociat doar pentru noi, noi

56:48

Speaker A

am negociat și pentru cei care locuiesc în stânga ministrului. Recunosc acum recunosc urmărind și un lucru mult mai practic ca să i documentăm în sensul bun al cuvântului pentru că fără pașaport biometric ei nu aveau dreptul de a circula liber

57:03

Speaker A

în Uniunea Europeană. La ora actuală, practic, toți locuitorii din stânga Nistrului sunt cetățeni republic. Mai mai e și altă chestie. Pentru a obține pașaportul Republicii Moldova trebuie să ai buletinul mai întâi. Iar asta sunt obligați să ți reconfirmi cetățenia.

57:19

Speaker A

Asta Asta am vrut să spun. Deci ăsta era scop consecință, dar tu nu poți să ți lași atâta timp cât nu atâta timp. Ei sunt cetățenii ai Republicii Moldova în hotarele recunoscute internațional și iarăși ca o paralelă ceea ce au prezentat ei la Dăunăț Da. Ce

57:39

Speaker A

au prezentat ca reformă administrației locale la nivel la nivelul doi prin regionalizare. Noi aici avem discutat foarte mult.

57:47

Speaker A

Ajungem acolo ris nu. Dar tu să prezinți această viziune și să uiți că sunt raioanele din est asta cum să vă spun?

57:59

Speaker A

Asta eu eu nu știu cum s o calific. Revenim la reforma administrativ teritorială și vă dau dreptate, dar vreau să revenim în înapoi un pic. Ați vorbit foarte mult despre integrarea europeană. Dumneavoastră vă simțiți partea acestui proces sau nu? Sigur. Eu,

58:18

Speaker A

dacă vreți ăă am fost dedicat acestui proces. Pasul ar spune că totul a început de la ei.

58:25

Speaker A

Ăă pentru ca să fim corecți, totul a început de la proclamarea independenței și a avut sau de la Vărsilien Dciuc.

58:33

Speaker A

Nu, înainte de dânsul și după aia a urmat perioada respectivă. Păi să nu uităm că noi avem acord de asociere negociat la sânge, acord de liber schimb, liberalizarea vizelor.

58:49

Speaker A

Și să mi amintesc aici o declarație a doamnei Gherasim, vicepremier care spunea: "Acordul de asociere este fundamentul relațiilor noastre cu Uniunea Europeană". Nu știu dacă am dat citat exact, dar sensul este ăsta. Da, dar este adevărat pentru că

59:03

Speaker A

sunt acorduri nu doar semnate, ratificate la baza relației ei, Republica Moldova, Uniunea Europeană este acest acord acord de asociere. Sigur, pur și simplu câteodată ei mai spun și adevărul așa poate din întâmplare.

59:22

Speaker A

Și iarăși de dragul adevărului. Păi, dar și în guvernarea Voroni în 2005 eu am fost membru al grupului de lucru care am am participat la scrierea declarației Parlamentului Republicii Moldova care a vizat procesul de integrare europeană votat de toți

59:39

Speaker A

deputații din Parlament 101 deputați. Nu a fost așa vot în Parlament. A fost singurul.

59:44

Speaker A

Da, cred că ăsta este unicul unicul document unicul și au fost multe alte lucruri care s au întâmplat în perioada și atunci de ce n avem consens pe problema asta?

59:52

Speaker A

Dar cine trebuia să realizeze acel acest consens? Pentru că, înțelegeți ăă divergențele nu atât ideologice.

60:05

Speaker A

Eu cred că nu există unul sănătos la cap care să nu înțeleagă care este denumirea, vorba clasicului în viață științifică a limbii.

60:19

Speaker A

Da, exact. și multe alte lucruri care vizează identitatea noastră, dar folosirea lor în scop politic, uitați vă așa înțeleg dânșii să să procedeze.

60:34

Speaker A

Eu cred că pentru a ajunge să avem un consens cum societatea cum societatea poate să ajungă la acest consens dacă liderii acestei societăți împărțit pe segmente Da.

60:49

Speaker A

nu au capacitatea să atinge Bine, haideți să pun întrebarea atunci mult mai direct. Consnagov 2. Eu credeți că politicienii provoacă în mod intenționat această discuție?

60:58

Speaker A

Da. Da. Este una falsă? Nu. Eu cred că în mod artificial provoacă aceste discuții și aceste segregări a societății, neavând capacitate să propună ceva constructiv. Deci știți cum, pe emoții e foarte ușor să speculezi. pe acțiune și pe responsabilitatea

61:21

Speaker A

acțiunii este mai complicat. Avem alternativă la integrarea europeană? Nu, nu, doar că eu am un alt punct de vedere vizavi de acest proces.

61:33

Speaker A

El Înțelegeți eu pornesc eu pornesc de la unde vrem noi să ajungem sau cum vrem noi să ajungem în Uniunea Europeană.

61:47

Speaker A

Înțelegerea actualilor sau ăstora de la pas care sunt la guvernare că noi o să ajungem acolo și o să fim fericiți este foarte străină. Mie eu cred că procesul de preaderare trebuie să fie foarte intensiv, unul de pregătire, de muncă

62:03

Speaker A

foarte serioasă, ca ajungând acolo noi să ne dezvoltăm în continuare. Hm. Și să fim, cum să vă spun, firești în spațiul ăla european. De aceea viteza, viteza și substituirea a tot ce este în Republica Moldova cu lozincile integrare

62:23

Speaker A

europeană de dragul Uniunii Europene. Vedeți ce se întâmplă. Toate eșecurile, toate boroboațele care le fac sunt acoperite cu ce? De noi de dragul Uniunii Europene. Deci știți cum Uniunea Europeană este o scuză generală.

62:38

Speaker A

Da. Și atunci e ușor. Haideți acuma să revenim la reforma administrativ teritorială. Credeți că ea a fost concepută greșit?

62:49

Speaker A

Da. De ce? Din simplul motiv pentru că scopul declarat și acțiunile în realizarea acestei reforme este sunt diametral opuse.

63:05

Speaker A

O atare reformă care duce la resetarea scheletului unui stat. Până la urmă administrația locală este scheletul unei țări.

63:17

Speaker A

trebuia să aibă loc în urma unui proces foarte serios de analiză și având un studiu al impactului acestei reforme perfect la toate componentele discutat atâta timp cât este nevoie cu cei care urmează să asigure această administrare locală.

63:45

Speaker A

să se ajungă în rezultat la un consens național, nu la o impunere a unei viziuni, nu vă supărați, a unuia din cancelaria de stat, cel puțin apărând vorbind despre asta și foarte sporatic când sunt momente mai pozitive, dacă e vorba de bani sau ceva a

64:04

Speaker A

președinte Maie Sandui. Eu îl văd pe prim ministru Tofan autoexclus sau exclus din acest proces înainte de a deveni prim ministru. era foarte focal, care ar trebui să fie actorul principal și responsabilul principal. Deci eu l am văzut doar cu aceste trei regiuni. Eu

64:22

Speaker A

vorbeam de prima parte ce ține de primării. Ăă în în această reformă a persistat minciuna și persistă în continuare. Vă spun de ce. Pentru că bicul și biscuitul.

64:39

Speaker A

Dă oricum minciună. Deci spui oamenilor dacă vă amalgamați veți primi o compensație, da? Sau ceva acolo, un stimulent.

64:47

Speaker A

3 3000 RON pentru fiecare locuitor. Da. ca până într o până ca până într un sfârșit acești bani vor veni iarăși prin intermediul ministerului infrastructurii ăsta care a implementat satele europene 1 2 3 plus nu mai știu care

65:07

Speaker A

numai erosire de ban altceva ca impact nu s a nu s a resimțit ă deci s au pornit într o direcție au ajuns în alta și apropo întrebarea este dar localitățile care Nu s au amalgamat într un sfârșit, nu se vor regăsi în

65:22

Speaker A

cadrul primăriilor amalgamate binevol. Asta ce înseamnă? Că așa, bun, într o primărie deja cu cei care s au malalgamat benevol și care nu, o parte o să primească stimulentele respective, o parte nu. Deci și mai mult o nebunie întreagă. primăriile astea

65:38

Speaker A

amalgamate, ele dacă au în componența lor și sate care nu și au dorit amalgamare voluntară, ele vor mai putea participa ca ca ofertanți de de proiect sau nu.

65:50

Speaker A

Proect și în afară de de acest aspect tu nu poți să lansezi o atare reformă serioasă fără ca ea să fie la pachet cu legea privind finanțele publice locale, legea privind proprietatea publică locală.

66:08

Speaker A

descentralizare, descentralizare, desconcentrare, deci totul la pachet și din contra, deci pe de o parte se vorbește despre fortificarea administrației publice locale, a puterii locale, dar în același rând se petrece hipercentralizarea, protecția socială a fost concentrat toată la nivel de minister, deci la

66:30

Speaker A

guvern, ceea ce era înainte la în direcțiile raionale. Sănătatea, o situație bizară. Fondator Consiliul Rional, deci proprietatea Consiliului Rional, dar rules rulește Ministerul Sănătății. Și acuma cu educația exact același lucru.

66:51

Speaker A

Dar pentru ce s a făcut toate acestea? Nu pentru eficiență, că doar nu au devenit mai eficiente toate serviciile astea. Pe protecția socială, spre exemplu, au fost înflate statele de personal și costurile au crescut, cu toate că ei au spus că vor să reducă din

67:03

Speaker A

costuri, dar pentru a avea capac posibilitatea să numească politic conduc conducători și funcționarii din aceste instituții în teritoriu, armata pas ca să fie exă și mai mult acești aceste instituții au o relație permanentă cu publicul. Exact.

67:21

Speaker A

Deci ei sunt transformați practic în agenți electorale. Aveți cumva impresia că această reformă este una improvizată?

67:28

Speaker A

Da. Ea nu este gândită până la capăt. Ea nu este gândită pentru că nu există un concept clar. Nu l a văzut nimeni. Un concept ca cap ca cap coadă ca să știm de unde începem și unde și unde ajungem.

67:39

Speaker A

Tu nu poți să vii în reformă cu discuții despre despre primărie fără ca ați discuți la pachet cu nivel doi. Deci ei au venit după ce au depășit anumită etapă ce ține de primărie cu Deci au pornit de la 10 12 raioane pe urmă ceva

67:56

Speaker A

de regiuni. Acum au ajuns la trei regiuni uitând de Transnistria, raioanele din de după Nistru.

68:08

Speaker A

Sunt și alte aspecte. Deci, mergând pe formula, nu spuneți mi, vă rog frumos, ce dezvoltări regională faci tu când centrul regional îl duci într un municipiu Bălț, municipiul Bălț are infrastructură, dezvoltă alt centru. Al un alt centru. Da,

68:24

Speaker A

sigur. Chișinăul ăsta mai are nevoie încă de un centru de dezvoltare și iară năcealnici aice toată lumea asta trebuie să ajungă iarăși în Chișinău.

68:33

Speaker A

Am avut experiența asta cu județul Lăpuș. Lăpușna, dacă nu greșesc. Da, era cu centrul la Chișinău, nu?

68:39

Speaker A

Nu era cu centrul la Hâncești. A, era centrul, era județul Chișinău, județul Chișinău era și oricum la marginea Chișinăului, acolo unde statistica era sediul lor.

68:49

Speaker A

Deci totul încă o dată studiul de impact nu există și alegerea președinților prin vot direct.

69:00

Speaker A

Eu nu știu dacă s a gândit cineva cum va funcționa. Imaginați vă că consiliul regional va avea o majoritate pornind de la o anumită coloratură, dar votul direct pentru președintele regiunii va fi, facem așa un fel de țarogi.

69:18

Speaker A

Da, da, da. Unul unul general. Da. Și acum o întrebare, o întrebare pentru dumneavoastră că spre exemplu Bălțul, da, regiunea asta de nord, pornind de la situația, ce coloratură la nivel de majoritate va avea politică?

69:35

Speaker A

Da, sigur. Eu cred că este un risc foarte mare la adresa securității în primul rând a Republicii Moldova și eu vreau să vă amintesc aici în permanență despre deplasările frecvente pe care le făcea Formuzal la Bălț. Vă amintiți? Eu știu

69:49

Speaker A

în momentul în care și din punctul ăsta de vedere cred că nu s a gândit, dar eu vreau să revin la la începutul acestei reforme și o să vă amintesc o declarație a președinte Maia Sandu care spunea că

69:59

Speaker A

această reformă nu aduce nici aplauze și nu aduce nici nu mi amintesc cuvântul exact pe care l a l a l a folosit, dar ă nici popularitate nici popularitate. Exact. Deci pasul n a vrut să facă această reformă extrem de

70:16

Speaker A

importantă pentru Republica Moldova, anume din considerente strict electorale, pentru că riscurile sunt foarte mari și a lăsat această reformă la discreția cetățeanului simplu. Cum a dorit el să facă această amalgamare, așa o face. Și mie mi se pare asta un lucru

70:31

Speaker A

extrem de de prost pentru că tu nu ai un concept în primul rând cum ar trebui să arate administrația statului. Iar această reformă n o faci pentru un an, doi, o faci cel puțin pentru 50 sau poate mai mulți ani. Și este o structură

70:44

Speaker A

economică pe care o creezi în timp. Dacă nu ai centre urbane, regionale, care să absoarbă piețele interne și să construiască în jurul lor un mediu economic care să permită acestor localități să dezvolte. Cred că în zadar face această reformă administrativ

71:02

Speaker A

teritorială. Împărțirea pe zone nord, centru sud nu este de rea în general, dar pentru Republica Moldova este periculoasă. Vă amintiți că noi am discutat despre crearea zonelor metropolitane și noi mergeam exact de la ideea asta că o zonă metropolitană ea

71:21

Speaker A

poate îngloba în jurul ei mai multe localități rurale sau dacă vreți raioane care să creeze acest brâu economic în jurul unui unui centru economic și atunci Republica Moldova s ar fi dezvoltat mult mai echilibrat.

71:38

Speaker A

Dar de ce nu au mers pe această soluție? Pentru că, de exemplu, Taraclia transformată în municipiu s a mers în principiu etnic. Ă GGăuzi a rămas în statutul ei de autonomie, după care probabil va veni și Transnistria. Iar toate aceste

71:57

Speaker A

componente unite împreună cu un risc, probabil, zic probabil în în zona nordurile s ar putea să creeze probleme de securitate pentru viitor în Republica Moldova. Credeți că este plauzibilă această construcție? Eu nu că este plauzibilă, este foarte adevărată.

72:11

Speaker A

dumneavoastră spuneți despre cred sau potențial. Eu am luat rezultatul. M am uitat care sunt entitățile care vor intra în regiunea respectivă, care este ponderea votului, în ce direcție și acolo și se merge încă o dată și disfuncționalitatea în

72:33

Speaker A

general cum cum va funcționa președinte de raion și președinte de ă de regiune și consiliu. Acuma dacă vorbim serios, planul pentru țară al lui Tofan anunțat înainte de a fi prim ministru cin de municipalizare pe Facebook.

72:54

Speaker A

Da. Ăă este mai fericit pentru noi chiar dacă și acolo sunt foarte multe probleme decât ceea ce se propune acum.

73:05

Speaker A

Vedeți, aparent dumneavoastră spuneți că nu este o idee rea regionalizarea. Este adevărat, ea aparent nu este rea, dar practic cum funcționează?

73:19

Speaker A

Noi o să ducem câte 10 raioane în jurul unui centru regional. Acolo se va afla administrația, acolo se vor afla instituțiile care mai sunt de nivel local sau desconcentrate în teritorii.

73:38

Speaker A

Ce se întâmplă cu restul centrelor raionale? Deci, exact, totul se va concentra către acel așa către centrul administrativ. Așa este oriunde.

73:49

Speaker A

De aceea, încă o dată, lipsa unei viziuni clare, cap coadă, cum trebuie să arate în rezultat această reformă administrativ teritorială, care sunt serviciile care le va oferi, care este gradul de autonomie și apropo și aspectele astea de securitate

74:09

Speaker A

care la noi sunt discutate în Republica Moldova. Din păcate știți cum la nim doar atunci când apar că nu când apare drona, știți zboară o dronă. E e foarte mare problemă.

74:23

Speaker A

Eu aș vrea ca să înțeleagă și cei care ne urmăresc. Deci, Republica Moldova prin această zonă, în special a nord, creează o breșă de securitate, o vulnerabilitate care poate fi folosită în viitor și conceptul de acțiune a Rusiei, ca să zic așa, este

74:41

Speaker A

exact specularea acestor vulnerabilități. Eu nu vreau să insist foarte mult asupra acestui subiect, dar această vulnerabilitate pe care o creează acum Republica Moldova s ar putea să ne coste în viitor pentru că ea nu face decât să omogenizeze tot acest electorat în jurul

74:58

Speaker A

unui unui actor electoral care va fi președintele acestei regiuni și noi nu știm cine va fi această persoană și ce viziun dar s ar putea să aibă într un anumit viitor predictibil. Da, dar vedeți că reforma respectivă nu este asta nu este

75:17

Speaker A

realizată de către Rusia. Eu eu sunt absolut de acord cu dumneavoastră. De asta și zic noi creăm această breșă de securitate. Nu creează altcineva.

75:28

Speaker A

Este așa o psihologia primei profesii. Știți? Este așa o înțelegere. Păi, ea se manifestă, știi? Depinde, depinde cu ce te ai deprins să faci. Și uite ăștia care sunt acuma la guvernare și scuzat în fie expresia, ei numai încă o dată numai nu

75:49

Speaker A

ce înseamnă guvernare știu cof breakuri, discuții despre cosmos, despre drepturi abstracte și tot așa mai departe dar analiză practică și încă o dată impactul pentru viitor ea nu este realizată. Bun.

76:08

Speaker A

Aspectele de securitate, ele sunt pot să fie privite ca și înțeles de oameni și sub ca aspect speculativ și poate să trăim de ei ca noi dacă discutăm trebuie să să să ajungem unde să ajungem în acolo că

76:27

Speaker A

această reformă a fost una negândită. Ea în continuare este implementată iarăși în mare parte în interes de partid pentru că inclusiv dumneavoastră ați spus că oamenii au decis, nu este adevărat, lor li s a creat senzația că ei decid, dar de amalgămat, eu amgamat

76:45

Speaker A

tot ăștia de la Chișinău, de la din pas, cum au vrut ei, croind primăriile în funcție de cel puțin au lăsat impresia asta.

76:52

Speaker A

Da, da, da. sub persoana care va candida din partea lor și cu șansa de a câștiga în primărie.

76:57

Speaker A

Deci ei în continuare sunt într un proces electoral continuu și scopul dânșilor nu este pentru că asta se vede în rezultate, dezvoltarea Republicii Moldova, dar menținerea lor la guvernare. Acuma, întrebarea mea este către ei și către oameni, dar pentru ce? Eu vreau să înțeleg. Vă

77:23

Speaker A

mențineți la Vom afla asta în alegerile locale de anul viitor. Vă mențineți la guvernare pentru ce? Ca în continuare să plece oamenii, în continuare să economia să cadă. Știți, este este o expresie foarte bună. Dacă nu reușești, nu poți, oferă posibilitatea altora.

77:43

Speaker A

Ă și aice ajungem la un moment de ce noi nu reușim. În plus, încă un element, înțelegerea absolut greșită de data asta a oamenilor din lipsă de informație, din din trăirile deja care le a avut. Ei au votat cu dreapta, vorba aia, cu stânga,

78:08

Speaker A

cu centru. Au încercat cu toți și din rău mai rău. Și acuma știți cum, dincolo de depresia este înțelegerea că nimic nu se schimbă. Însă un lucru trebuie să fie foarte clar, că o putere care nu și face

78:22

Speaker A

datoria și care aduce la asemenea de dezastru în țară, ea trebuie schimbată. Noi putem să mergem formula că nu va fi bine, dar de schimbat trebuie și de oferit șansă cel puțin.

78:37

Speaker A

Haideți să vorbim acuma despre riscurile imediate. Noi ne am obișnuit să vorbim despre crizele suprapuse cu care s a confruntat Republica Moldova în ultimii cinci ani, dar se pare că avem niște riscuri acuma mult mai mari, iar aceste riscuri se

78:52

Speaker A

numesc lipsa de apă, lipsa de agenți energetici și probabil în viitor lipsa de alimente, pentru că ei ne decurg una din alta.

79:01

Speaker A

Cât de mare este această criză a apei în mod special în Republica Moldova. Ea nu a apărut astăzi această criză.

79:15

Speaker A

Faptul că parcursul a atâția ani nu s a făcut absolut nimic pentru a face față perioadelor de criză cum a intervenit acum.

79:26

Speaker A

Ăsta este un adevăr. Tu nu poți, în cazul dat așa vorbind ca cu exemplu, da, nu poți să nu ai rezerve în aprovizionarea capitalei. Da, în cazul în care apare o problemă ministru, că nu este vorba doar de lipsă. Criza poate

79:43

Speaker A

apărea nu doar în situația în care este lipsă de apă, poate să fie o situație tehnogenă, poate să fie multe, țineți minte, au fost pietrele alea de petrol.

79:55

Speaker A

Asta la nivel general, dar eu cred că Dar eu aș vrea să vorbim nu atât pentru despre Moldova, cât despre fenomen în general, pentru că nu doar Republica Moldova este afectată de de lipsa apei.

80:06

Speaker A

Este un fenomen este global. E adevărat, nu știu cât este de persistent în în alte părți ale lumii, dar în Europa este o problemă gravă.

80:19

Speaker A

Și acuma întrebarea mea, dacă vreți, poate din domeniul teoriei conspirației, credeți că noi ne confruntăm cu un fenomen extraclimatic în contextul acestor războaie hibride?

80:38

Speaker A

Ne ducem prea departe. Eu nu exclud. Deci se vorbea foarte mult despre armele meteorologice sau climaterice pe care le am le ar țară. Noi ne am dus prea departe. Uitați vă ce ce trebuia de făcut și unde suntem la ora actuală

80:53

Speaker A

pentru că nu s a făcut. Eu să nu credeți că nu aud sau nu văd comentariile Valitsionafilata iarăși. Știi? Au încercat să mi pună în cârcă miliardul, acuma lipsa de apă Nistru, făcând abstracție că apă nu este nici în Prut,

81:09

Speaker A

nici în Dunăre, nici pe elba și în alte în alte case mai mari. Acuma, vizavi de speculațiile care sunt, domnul Târguț, ceea ce ține de acel acord pe care l am semnat eu cu Timoșencu, fosta prim ministră din Ucraina,

81:25

Speaker A

protocolul pentru că acordul este alt, protocolul numărul patru, ca să fiu mai exact, la care face referință în mod special domnul Dodon, l am auzit și nu doar a fost un document pregătit, gata de semnat de guvern Guvernarea comunistă,

81:46

Speaker A

încă guvernul Tarlev cu semnături că este gata de semnat cu semnătura lui Gordodon. Da. Acum acel protocol nu a schimbat absolut nimic din relațiile noastre cu Ucraina sau prin cedări de către Republica Moldova față de Ucraina. Vorbim din Nistru. Cum?

82:11

Speaker A

Apropo, dar acest protocol înainte de semnare, el a fost agreat de ambele părți, deci de guvernul Tarlev și de guvernul Ucrainei.

82:18

Speaker A

Sigur. Sigur. Și atunci rolul dumneavoastră în această poveste care a fost? Doar că doar că ați semnat. Semnat. Am semnat.

82:23

Speaker A

Nu se mai putea face modificări în el. Semat pentru ce? Deci este o pistă falsă precum că acel protocol a produs impact negativ. Fals.

82:32

Speaker A

Acel protocol a deschis calea juridică pentru negocieri. Ce să negociem? raportul de proprietate, pentru că noi nu definitivas ăă discuțiile despre proprietățile Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei.

82:49

Speaker A

25 la număr. 25 la număr și nu am finalizat demarcarea, foarte important, demarcarea pe barajul de la Năslavcea.

83:00

Speaker A

Hm. pentru toată lumea, ca să fie foarte clar, apa de la lacul de acumulare de din Slavcea are loc pe teritoriul ucrainean.

83:13

Speaker A

Așa era construit în timpul sovietic, ca și la Dubăsare. Deci acolo este o stație, o hidrocentrală de capacitate mică, eu să nu greșesc, ori de 2, ori de 4 MW.

83:26

Speaker A

Și pe partea aceea sunt diversările, da, pe în aval dinistru. Noi am avut dintotdeauna probleme cu deciziile lor unilaterale. Deci noi am început atunci negocierile după semnarea Eu vă spun ce am făcut noi și eu personal după semnarea acelui protocol noi am

83:54

Speaker A

elaborat și am negociat foarte foarte dubi n a fost simplu cu ucrainenii acord interstatal de gestionare a râului Nistru nimici și acord tratatul de la Roma Roma care a fost semnat. De ce a tratat o de la Roma? Că a fost semnat la Roma de

84:15

Speaker A

către domnul ministru al mediului Șalaru din partea Republicii Moldova. Din partea lor nu mai știu cine.

84:22

Speaker A

Dar dacă discutăm doar despre denumire este un aspect, dar dacă ne ducem pe conținut o să vedem că acolo sunt câteva elemente extrem de importante. Atunci datorită acestui tratat a fost instituită Comisia Nestreanu și care funcționează și acum.

84:38

Speaker A

care funcționează și acum. Deci din acel moment tot ce înseamnă deări și gestiuni în ministru din regiunea respectivă are loc în baza deciziilor Comisiei mixte, comisia nistriană. Deci până atunci așa ceva nu s a întâmplat, nu era. Mai mult

84:56

Speaker A

ca atât, noi am convenit asupra misiunii de mediu, unei misiuni internaționale care trebuia să facă acea analiză care să ne dea ă concluziile vizavi de proiectul ăsta enorm a ucrainenilor, ci ține de utilizarea apei din lacul de acumulare

85:17

Speaker A

de la Năslavcea pentru acelea șapte sau opt turbine care urma să funcționeze. Tot acel nodrologic, hidraulic sau cum se cheamă, hidro.

85:30

Speaker A

Hidraulic, da, Novodnistrovsk. Partea aceea. Trebuie să înțelegeți că este unul enorm, având în vedere că după cum era proiectat era cel mai mare din Uniunea Europeană. El era văzut unul de ca unul de stabilizare pentru energia atomică din Ucraina.

85:45

Speaker A

Hm. Deci concluzia că da, noi avem probleme cu ucrainenii vizavi de gestionarea resurselor acatice și a apei pe Nistru. Noi avem mecanismele pe care trebuie să le folosim. revin la acea comie nistreană și aici știți cum noi suntem solidari,

86:06

Speaker A

dar avem nevoie de solidaritate și din partea aceea și eu cred că trebuie să fim mai incisivi și mai mai dacă e necesar mai duri cu partea ucraineană când iau decizii care ne vizează pe noi toți.

86:19

Speaker A

Credeți că e din prieteno noastră Ucraina raport cu noi pe această problemă? Acum eu n o să dau aprecieri pentru că Ucraina se află într o anumită situație, dar dacă este să privim în timp, nu doar la capitolul ăsta, sunt multe lucruri

86:34

Speaker A

care le vom vorbi. Sper că când cât mai curând se va finaliza acest război nedrept, sângeros a Rusiei împotriva Ucrainei. Dar astea sunt constatări.

86:47

Speaker A

Ce trebuie să facem având în vedere acest deficit de apă în general? Noi trebuie să știți cum Tofan spunea că trebuie să ne spălăm mai rar. Nu este adevărat. Noi trebuie să ne spălăm. Noi suntem oameni civilizați. Noi trebuie să avem igienă

87:03

Speaker A

perfectă și așa mai departe. Noi trebuie să ne învățăm să acumulăm apa și s o reciclăm. În acest sens, în anul 2012, în cadrul vizi pe care am avut o în Israel, deci este țara care cea mai bună din lume la acest capitol.

87:19

Speaker A

domeniul gestiunii apei. Sigur, noi am rezolvat atunci trei probleme în cadrul discuțiilor. Am convenit asupra acordului de liber de călătorii fără vize cu Israelul, că nu doar noi discutam atunci, nu doar cu Uniunea Europeană.

87:37

Speaker A

Am obținut acordul interguvernamental ce ține de plecarea moldovenilor legal la muncă în Israel. și trei în cadrul discuțiilor deja cu prim ministrul Netaniahu am convenit și ne a trimis o misiune de în frunte cu conducătorul acelei instituții care gestionează

88:03

Speaker A

apele în Israel în Republica Moldova. Aici vreau să aduc aminte de rolul foarte important în acest sens al domnului Bumacov.

88:13

Speaker A

dânsul avea o înțelegere exactă pe anumite pe anumită dimensiune și chiar s a ajuns în urma discuțiilor și cu ei la o viziune care ea trebuia să fie împachetată care despre despre acumularea pe centrul țării în albea râului Răut.

88:35

Speaker A

Deci ăă acumularea ce? A rezervelor de apă. Sigur, dar nu doar acumularea rezervelor. Deci urma să fie Deci ideea este construcția barajelor. Lac de acumulare albe este naturală și în timpul excesului de apă pe Nistru nu i dai drumul să ducă în mare aiurea.

88:54

Speaker A

O pompez în albia. Trebuia să construiți lacuri de acumulare pe teritoriul Moldovei. Exact așa vedeam noi. Și încă o dată în urma consultării ăă domnul Mcoviseră și cu japonezii pentru asistență în construcția unui parc fotovoltaic puternic în regiunea aia ca

89:16

Speaker A

energia respectivă să e vorba și de costuri. Sigur este un Apropo, el este costisitor, dar el merită. Deci acumularea dincolo de lacurile de acumulare care le avem pe centru și desigur în josul prutului trebuie redat delta.

89:37

Speaker A

Fără ca sudul să aibă delta Prutului noi putem să vorbim mult și bine. Și lucrurile astea se realizează foarte simplu. Pur și simplu tot ce a construit artificial omul pe albea râului Prut trebuie de eliminat sau de dat voie Prutului să eliminăm

89:55

Speaker A

barajul. Aceste proiecte acuma sunt greu de realizat. Dumneavoastră considerați că cineva cel puțin gândește asupra asemenea proiecte momentul în care oamenii sunt ă știți cum fanariozi din ăștia veniți la muncă pentru salarii fără viziune de țară. Eu nu cred că ei gândesc așa.

90:23

Speaker A

Eu mai spun lucrul ăsta din când în când. Mie îmi pare rău nu din cauza Eu aici închei. Mie îmi pare rău nu din cauza că am plecat din funcție. N a fost ușor. A fost de muncă foarte mult și n a

90:35

Speaker A

fost simplu. Ce îmi pare rău că Moldova a pierdut atunci din avânt și nu s a ajuns.

90:47

Speaker A

În cazul ăsta nu trebuia finalizate proiectele. Ele trebuiau începute că orice guvernare n ar fi venit la să guverneze Republica Moldova. Trebuia să se ducă la bun sfârșit. crăcănată, nu putea să stea mult, mă scuzați, de expresie directă, dar asta nu înseamnă

91:06

Speaker A

că nu se poate de revenit. Deci ăsta este un proiect pentru viitor. Este un proiect pentru prezent și dacă nu va fi realizat, noi vom intra în probleme mult mai mari. Domnul Târguțu, eu în încheiere vreau să spun, Moldova

91:22

Speaker A

are 1000 de haare de pământ arabil de cea mai înaltă calitate. însă fără irigare, fără investiții în infrastructură și în procesări, ca din Republica Moldova să plece produse finite sau semifabricate, cel puțin valoare adăugat să rămână aici. Nu se va reuși ideea asta că noi

91:49

Speaker A

vom vom transforma Republica Moldova în Dubai, nu știu care a transformat Monaco, altul în Monte Carlo. Deci toate orașele au fost trecute așa și nu s a realizat. Noi trebuie să dacă rămânem dacă rămânem fără apă potabilă avem toate șansele să bani.

92:03

Speaker A

Nu trebuie să Noi trebuie să transformăm Republica Moldova într o țară care se dezvoltă și care este una care oferă toate elementele pentru viață normală cetățenilor săi și asta se poate și eu cred. Vă mulțumesc pentru această emisiune

92:25

Speaker A

cu promisiunea că vom reveni și vom discuta în continuare despre viitor, nu doar despre trecut.

92:33

Speaker A

Le spunem spectatorilor și telespectatorilor noștri că săptămâna viitoare așteptăm din nou aici. Exact. Eu vă mulțumesc pentru această discuție. Yeah.

Topics: Moldova viitor economie educație securitate tranziție economică privatizare integrare europeană politici publice dezvoltare

Study this video

- [Flashcards from this video](https://sozai.app/tools/ai-flashcard-generator/?from=transcript&id=76389)
- [Quiz on this video](https://sozai.app/tools/quiz-generator/?from=transcript&id=76389)

Free, made by AI from this transcript. No signup.


---
This is the markdown twin of https://sozai.app/transcript/moldova-tomorrow-2026-10-09/ — the same content, without the markup.
Published by SozAI (https://sozai.app). Reuse and quotation are allowed with attribution and a link back.
Machine-readable index: https://sozai.app/llms.txt · data API: https://sozai.app/api/